BREXIT. ZI DE FOC – Marea Britanie, a fi sau a nu fi in Uniunea Europeana

BREXIT. ZI DE FOC – Marea Britanie, a fi sau a nu fi in Uniunea Europeana

Britanicii sunt chemaţi astăzi la urne pentru a alege dacă vor să aibă un viitor alături de statele din blocul comunitar sau dacă urmează să-şi ia deciziile pe cont propriu, după 43 de ani în care au făcut parte din Uniunea Europeană. Aproximativ 46 de milioane de britanici au dreptul să voteze în 382 de circumscripţii la referendumul cu privire la apartenenţa ţării la Uniunea Europeană. Vor putea vota şi britanicii cu vârsta de cel puţin 18 ani care trăiesc în străinătate şi care au fost trecuţi în ultimii 15 ani în registrul electoral al Regatului Unit privind alegerile parlamentare.

De asemenea, membrii Camerei Lorzilor şi cetăţenii din Gibraltar vor putea vota, ceea ce nu se întâmplă şi la alegerile generale. Cetăţenii din Irlanda, Malta şi Cipru vor putea şi ei să-şi exprime opţiunea, însă nu şi cei din restul statelor care fac parte din Uniunea Europeană, notează BBC.

Cei care se vor prezenta la urne vor primi un buletin de vot pe care apare întrebarea „Ar trebui Regatul Unit să rămână membru al Uniunii Europene sau să părăsească Uniunea Europeană?“. Pe acesta trebuie marcat unul dintre cele două răspunsuri posibile: „Rămâne membru al Uniunii Europene“, respectiv „Părăseşte Uniunea Europeană“:    Alegătorii vor avea la dispoziţie timp suficient pentru a-şi exprima opţiunea. Urnele se vor deschide la ora locală 7.00 (9.00 ora României) şi se vor închide la ora locală 22.00 (00.00 ora României). Însă închiderea urnelor nu va aduce imediat estimări, întrucât, spre deosebire de cazul alegerilor generale, acum nu vor exista exit-polluri, deoarece institutele de sondare a opiniei publice nu pot viza un eşantion reprezentativ de alegători.

Primele rezultate, aproape imposibil de anticipat, având în vedere că bătălia dintre tabăra pro-UE şi cea anti-UE se duce pe muchie de cuţit, sunt aşteptate la două ore după închiderea urnelor, iar cele oficiale vor fi anunţate abia mâine.

Cum s-a ajuns la referendum  

Cert este că întreaga Europă are ochii aţintiţi asupra Marii Britanii, având în vedere faptul că o posibilă ieşire a ţării din blocul comunitar (Brexit) nu va influenţa numai viitorul ei, ci şi viitorul Europei, care s-ar putea vedea pusă în faţa unor noi provocări, care ar afecta echilibrul intern şi aşa precar al acestei structuri.

Dacă îngrijorările legate de posibilele consecinţe ale acestui referendum au apărut în urmă cu patru luni, când premierul britanic David Cameron a anunţat data organizării acestei consultări populare, apartenenţa Marii Britanii la UE a fost adusă pentru prima dată în discuţie de şeful executivului de la Londra în 2013, tema fiind reluată doi ani mai târziu.

În timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din luna mai a anului 2015, Cameron, preşedinte al Partidului Conservator, s-a angajat să organizeze, în cazul în care câştigă alegerile, un referendum privind apartenenţa ţării la blocul comunitar, aminteşte BBC.

Promisiunea sa a venit ca răspuns la nemulţumirile unor parlamentari din propriul său partid, dar şi ale partidului antieuropean UKIP, potrivit cărora Marea Britanie nu a mai avut un cuvânt de spus din 1975, când a votat, în cadrul unui referendum, să rămână în Uniunea Europeană.

Numai  că, între timp, blocul comunitar s-a schimbat foarte mult. Iar politicienii britanici care nu priveau şi nu privesc Bruxelles-ul cu ochi buni au afirmat că UE câştigă din ce în ce mai mult control asupra vieţilor britanicilor. Răspunsul lui David Cameron a fost: „Este timpul ca poporul britanic să-şi spună cuvântul. Este timpul să reglăm chestiunea europeană în politica britanică“.

În mai 2015, conservatorii au câştigat alegerile, obţinând majoritatea parlamentară, iar David Cameron a fost reales prim-ministru. Şi şi-a ţinut promisiunea de a organiza un referendum privind „chestiunea europeană“, dar nu înainte de a renegocia relaţiile Marii Britanii cu blocul comunitar, cu care a ajuns la un acord privind statutul ţării sale în Uniunea Europeană la jumătatea lunii februarie a acestui an.

Cameron a considerat înţelegerea ca fiind suficientă pentru a recomanda menţinerea ţării sale în UE, însă anunţul organizării referendumului a fost scânteia care a aprins spiritele în Regatul Unit, euroscepticii profitând de ocazie pentru a duce o campanie intensă pentru ieşirea din blocul comunitar. Intense au fost şi răspunsurile pro-europenilor, cele două tabere ajungând în sondaje la o distanţă neglijabilă.

Toate dezbaterile privind imigraţia, infracţionalitatea, comerţul, suveranitatea, locurile de muncă, finanţele şi chiar privind apărarea nu au reuşit să încline decisiv balanţa. Iar în bătălia pro şi contra Brexit s-au implicat nu doar politicieni, ci şi personalităţi din diverse domenii. În ciuda intervenţiilor tuturor, referendumul de astăzi stă sub semnul impredictibilităţii.

Tinerii educaţi, mai aproape de UE  

De altfel, publicaţia americană „Newsweek“, scrie că cine spune că ştie sigur cum va vota Marea Britanie este ori naiv, ori mincinos sau, eventual, ambele.

Revista susţine că există un decalaj mare între generaţii şi între nivelurile de educaţie. Oamenii de peste 65 de ani sunt mult mai susceptibili să voteze pentru Brexit decât persoanele sub 30 de ani, iar cei cu studii superioare sunt cu mult mai dispuşi să rămână în UE decât cei care au părăsit şcoala la 15 sau 16 ani. Pe de altă parte, nu există nici o dovadă a unui decalaj semnificativ între femei şi bărbaţi. Mai multe femei sunt totuşi indecise comparativ cu bărbaţii, aşa că ele ar putea face foarte bine diferenţa la votul de joi.

Apoi, diferenţele geografice sunt semnificative. Deşi scorurile sunt strânse, Londra, Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor, probabil, vor vota pentru a rămâne, în timp ce restul Angliei va vota pentru a părăsi Uniunea.

Oricare va fi rezultatul global, consecinţele politice ale acestor diviziuni se anunţă a fi imense. Nu avem nici o idee reală nici despre cât de mare va fi prezenţa la vot. Acest lucru ar putea afecta rezultatul, dar nu putem fi siguri cum anume, mai scrie publicaţia.   Să presupunem că unul sau două milioane de oameni  se vor decide în ultimul moment să meargă la secţia de votare. În cazul în care aceşti oameni sunt în mod predominant tineri (inclusiv cei care s-au înregistrat on-line în ultimele câteva săptămâni), atunci acest lucru este o veste bună pentru tabăra „rămânerii“.

Dar, în cazul în care va fi vorba în principal de oameni care au niveluri de educaţie şi calificare mai scăzute, acest lucru va spori şansele pentru Brexit. Aceasta, cu excepţia cazului în care Partidul Laburist va reuşi să-şi convingă susţinătorii săi din clasa muncitoare că va fi în interesul lor să rămână în Uniune, este de părere „Newsweek“.