Cand poate un copil sa-si reclame parintii pentru imaginile postate pe Facebook. ,,Chiar si sub 18 a...
Parintii pot afecta grav viata privata a copiilor, lasand amprente digitale indestructibile, potential devastatoare pentru viitorul adult. Intr-un raport din anul 2018 al comisarului britanic pentru copii, citat de Forbes, se estimeaza ca, pana la varsta de 13 ani, parintii posteaza online aproximativ 1.300 de fotografii si videoclipuri cu copiii lor.&
Publicarea de imagini cu minori pe retelele de socializare chiar de catre parinti sau rude apropiate a devenit un fenomen mondial, acceptat social precum ceva firesc, denumit ,,sharenting", si a depasit cu mult notiunea clasica de album de familie.
Copilul are nevoie de acordul parintelui ca sa-l dea in judecata&
La nivel european, cu atat mai putin in Romania, nu exista o lege clara care incrimineaza adultii care fac publice momente din viata privata a copiilor lor, cu exceptia imaginilor care intra in sfera pornografiei infantile.
Legile valabile in Romania permit unui minor doar dupa ce implineste varsta de 16 ani sa opreasca avantul parintilor dornici sa se laude cu reusitele lui in mediul online, dar si atunci cu anumite restrictii.
Codul Civil romanesc prevede ca orice persoana are dreptul la propria imagine. Prin exercitarea acestui drept, orice persoana poate sa interzica ori sa impiedice reproducerea in orice mod a infatisarii sale fizice ori a vocii sale sau, dupa caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Insa persoana care nu a implinit varsta de 14 ani este lipsita de capacitate de actiune si nu are dreptul de a intocmi acte juridice.
Din momentul in care a implinit varsta de 16 ani, instanta poate recunoaste minorului capacitatea deplina de exercitiu. Dar pentru orice demers juridic este nevoie de acordul (semnatura) unuia dintre parinti sau de acordul tutorelui. In cazul in care parintii se opun, se poate solicita instantei desemnarea unui curator special care sa apere interesele minorului.
,,Ori de cate ori intre tutore si minor se ivesc interese contrare, care nu sunt dintre cele ce trebuie sa duca la inlocuirea tutorelui, instanta de tutela va numi un curator special", potrivit Codului Civil.
Abia de la 18 ani, un tanar poate cere instantei, fara nicio alta restrictie, sa-i oblige parintii sa elimine din mediul online imaginile care il reprezinta si pe care nu le vrea publice.
Povestea inventata de o revista din Austria
In 2016, un articol publicat in revista austriaca ,,Die ganze Woche" si care prezenta initiativa inedita a Annei Maier, o studenta in varsta de 18 ani din Austria, facea inconjurul planetei, fiind preluat de presa din Europa, Rusia, Australia si SUA, potrivit Deutsche Welle.&
Povestea Annei a fost prezentata si in presa din Romania. In articol se preciza ca tanara si-a dat in judecata parintii care refuzau sa stearga de pe contul de Facebook fotografii cu fiica lor surprinsa in ipostaze private, inca de cand era foarte mica si purta pampers.
,,Nu au avut rusine, nu au avut limite", este declaratia citata de revista din Austria si atribuita Annei Maier. Fata de 18 ani acuza ca, incepand cu anul 2009, parintii i-au facut viata o mizerie in mod constant postand numeroase fotografii cu scene private din copilaria ei. Acestia ar fi publicat peste 500 de imagini ale tinerei, avocatul considerand ca are sanse destul de mari sa castige procesul.
,,Fie ca stateam pe olita sau zaceam goala in patutul meu - fiecare pas pe care l-am facut a fost fotografiat si ulterior facut public", este o alta declaratie atribuita de autorul articolului fetei care si-ar fi actionat in judecata parintii.
Ea ar fi descoperit cate poze au postat parintii ei online doar cand si-a deschis primul cont de Facebook, la varsta de 14 ani, si a cerut imediat sa fie sterse. Cu toate acestea, parintii ei au refuzat. Tanara a precizat ca nu a vazut alta optiune decat sa-i dea in judecata imediat ce a implinit 18 ani, preciza autorul articolului.
Tocmai pentru ca era vorba despre o initiativa in premiera, jurnalistii de la publicatia welt.de au incercat sa ia legatura cu tanara care si-a dat in judecata parintii pentru fotografiile publicate pe Facebook. Au ajuns la concluzia ca povestea este cel mai probabil inventata de autoarea articolului, un astfel de dosar nefiind nici macar inregistrat pe rolul Tribunalului Regional Klagenfurt.
Interes gigantic pentru o stire falsa
Totusi, remarca jurnalistii de la welt.de, simplul fapt ca articolul care prezenta povestea, fie ea si inventata, a Annei Maier a fost distribuit in toate colturile lumii inseamna ca subiectul parintilor care ar trebui trasi la raspundere pentru publicarea fotografiilor cu copiii lor este unul de mare interes.
,,Asa ca, probabil, nu este surprinzator ca institutiile media din intreaga lume, de la Marie Claire din Australia la postul strain de stat rusesc Russia Today (RT) pana la filiala ABC din California, au preluat si raspandit povestea. Unii, inclusiv Welt, au citat Ganze Woche, altii nu au indicat ca reproduc pur si simplu de la terti", se mentioneaza intr-un articol publicat in welt.de.
Pericolul real din spatele fotografiilor inofensive
Sunt doua mari pericole cu privire la fotografiile copiilor publicate in mediul online, arata expertii. In primul rand exista marele pericol al furtului de identitate. Intr-un raport al FBI se atrage atentia ca sistemul EdTech (tehnologii educationale) si colectarea pe scara larga de date despre elevi ar putea avea implicatii privind confidentialitatea si siguranta, daca sunt compromise sau exploatate.
EdTech poate oferi servicii pentru experiente de invatare adaptative, personalizate si oportunitati unice pentru colaborarea studentilor. In plus, platformele administrative pentru urmarirea cadrelor universitare, a problemelor disciplinare, a sistemelor de informare a studentilor si a programelor de management al clasei sunt, de obicei, servite prin serviciile EdTech.
Ca urmare, tipurile de date colectate pot include, dar nu se limiteaza la:
informatii de identificare personala;
date biometrice;
progresul academic;
informatii comportamentale, disciplinare si medicale;
istoricul navigarii web;
geolocalizarea elevilor;
adrese IP utilizate de elevi.&
Utilizarea rau intentionata a acestor date sensibile ar putea duce la hartuire, furt de identitate sau alte mijloace de a urmari copiii. FBI a avertizat repetat scolile si parintii cu privire la rolul important pe care il joaca securitatea cibernetica in securizarea informatiilor si dispozitivelor elevilor.
Tara unde copiii sub 18 ani au drepturi digitale
In Franta a fost infiintata Comisia Nationala pentru Tehnologia Informatiei si Libertati& (CNIL). Este institutia care reglementeaza si ofera suport inclusiv copiilor ale caror fotografii au fost publicate pe internet fara acordul lor. Pe site-ul oficial al institutiei, cnil.fr, este specificat ca minorii sub 18 ani au drepturi digitale asupra datelor lor personale si beneficiaza de protectie sporita.
,,Fotografiile si videoclipurile copiilor dv. reprezinta informatii cu caracter personal. Retineti ca copiii dumneavoastra sub 18 ani au drepturi digitale asupra datelor lor. Beneficiaza chiar de o protectie sporita.
In Franta, parintii (sau reprezentantul legal) sunt cei care, in principiu, exercita drepturile copilului, in special:
dreptul lor de acces, care le permite sa afle ce date detine o organizatie despre copil;
dreptul sau la rectificare, adica dreptul de a solicita corectarea anumitor informatii inexacte, invechite sau incomplete despre copil;
dreptul acestuia la stergere, adica posibilitatea de a solicita stergerea datelor cu caracter personal ale copilului;
dreptul lor de a se opune, pentru refuzul de a permite ca unele dintre datele personale ale copilului sa fie utilizate de o organizatie intr-un anumit scop", arata sursa citata.
Franta vrea sa schimbe Codul Civil&
Tot in Franta se afla in dezbatere in parlament un proiect de lege care vizeaza consolidarea dreptului copiilor la imaginea lor in ceea ce priveste utilizarea informatiilor personale de catre parinti, dar si garantarea respectarii dreptului copiilor la imaginea lor.
,,Din ce in ce mai multi parinti publica videoclipuri sau fotografii cu copiii lor pe retelele de socializare, fara sa-si dea seama de consecintele nocive pentru acestia (hartuire, folosirea imaginilor si a informatiilor de catre infractori specializati pe copii, sanatate mintala etc.).
Autorii proiectului de lege considera ca este necesar sa se tina seama de aceste situatii, care nu sunt acoperite de legea ,,Copii influenceri" adoptata in 2020, pentru a proteja mai bine drepturile la imagine ale tuturor copiilor pe internet.
Textul se doreste, inainte de toate, a fi educativ pentru parinti.
Acesta urmareste modificarea regulilor Codului Civil referitoare la autoritatea parinteasca, integrarea respectului pentru viata privata si dreptul la imagine si constientizarea mai buna de catre parinti a obligatiilor ce le revin", se arata intr-o nota explicativa publicata pe site-ul senatului din Franta.
Modificarea legislativa asigura eficienta a cererilor de stergere a datelor cu caracter personal ale minorilor, permitand CNIL sa initieze o procedura sumara.
Imagini vandute de parinti pe dark web&
Juristii din Romania consultati de Libertatea au explicat ca instantele penale autohtone abunda de dosare cu parinti inculpati pentru ca au vandut pe dark web fotografii cu propriii copii. Pe de alta parte, exista tot mai multi pradatori online care vaneaza fotografii cu copii mici si foarte mici surprinsi pe plaja, imbracati sumar, imagini care se vand pe bani grei in mediul pedofililor.
,,Am avut caz la Cluj, foarte dur, cu parinti care isi violau propriii baieti, iar imaginile acelea le-au urcat pe dark web, ca sa poata descarca la randul lor alte imagini similare. Te poti trezi la un moment dat ca fotografia copilului tau e vanduta pe dark web. Ei (n.r. - pradatorii sexuali) vaneaza inclusiv imagini, hai sa le spunem mai domestice, nu neaparat cu caracter sexual explicit", a declarat pentru Libertatea fostul judecator Cristi Danilet.
Magistratul a precizat ca romanii au la dispozitie legislatia generala atat din Codul Civil, cat si din Codul Penal, de care se pot prevala pentru a chema in judecata o persoana sau o institutie care a publicat in mediul online, fara consimtamant, o fotografie. Astfel, Codul Civil protejeaza dreptul la imagine, iar Codul Penal incrimineaza violarea vietii private.
Comments