Care e legatura dintre performantele slabe ale presedintelui Iohannis si ,,personalitatea sa intunec...
A devenit un obicei in Romania ca, la finalul unui mandat prezidential, presa sa publice numeroase analize privind esecurile, realizarile sau promisiunile incalcate ala acelui presedinte. In cazul lui Klaus Iohannis, bilanturile de natura politica sunt cu atat mai necesare cu cat el a detinut cea mai puternica functie in stat timp de doua mandate consecutive. Aceste bilanturi se fac deja si, din perspectiva promisiunilor electorale facute romanilor, Iohannis nu iese deloc bine.&
O abordare mai rara in presa romaneasca, dar careia cercetarile interdisciplinare dintre stiinta politica, psihologie si comunicare ii aloca un spatiu aparte in mediul academic extern, este analiza trasaturilor de personalitate ale liderului politic.&
In general, liderii politici care s-au transformat in dictatori sau autocrati sunt analizati extrem de detaliat din perspectiva personalitatii lor, tocmai pentru ca trasaturile lor de personalitate explica cel mai bine deciziile controversate ale acelor lideri. Studiile arata ca impactul personalitatii politicienilor asupra convingerilor si actiunilor lor in domeniul politicii este unul puternic.& &
In cei aproape zece ani de mandat, Klaus Iohannis nu s-a dovedit a fi un dictator si nici un autocrat in sensul clasic al definitiei. Din perspectiva larga, deciziile sale in politica externa sau in cea interna s-au incadrat in interiorul liniilor permise de statul de drept.&
In schimb, comportamentul sau public a starnit multe sentimente umane in randul romanilor, de la nedumerire/contrariere, pentru ca nu ii intelegeau indiferenta glaciala, la indignare, din cauza absentelor sale indelungate din spatiul public si chiar de revolta, din cauza slabiciunilor sale pentru lux.&
Bilantul politic slab pe care il va lasa ca mostenire Klaus Iohannis merita a fi explicat astfel si din perspectiva trasaturilor sale umane. De ce, in acest interval indelungat, Klaus Iohannis nu a dorit sa aiba interactiuni directe cu romanii, de ce nu si-a manifestat empatia pentru problemele lor, de ce a absentat frecvent nemotivat din spatiul public, cand inima civica a romanilor batea foarte puternic? De ce a refuzat sa acorde interviuri libere de presa ca sa intre in casele romanilor intr-un mod autentic? De ce nu a vorbit niciodata public despre slabiciunile sale?
Odata cu ascensiunea liderilor populisti peste tot in lume, literatura de specialitate a dezvoltat conceptul de ,,dark politicians", adica acei politicieni cu trasaturi de personalitate intunecate. Exista specialisti care fac conexiuni directe intre politicienii cu personalitate intunecata si regresul democratic din tara respectiva.
Unul dintre cele mai cunoscute inventare, in psihologie, care masoara partile intunecate ale personalitatii umane este asa-numita ,,triada intunecata", iar ea identifica trei trasaturi definitorii: narcisismul (comportamente care supraliciteaza egoul si autopromovarea bombastica), psihopatia (insensibilitate, absenta remuscarilor, interactiuni sociale agresive) si machiavelismul (comportament strategic caracterizat prin calcule la rece si preferinta pentru atitudini viclene si intrigante). Puterea fara empatie poate naste monstri.
In doze moderate, comportamentul public al presedintelui Klaus Iohannis indica faptul ca toate cele trei trasaturi intunecate ii contureaza si lui personalitatea. Aroganta pe care a transmis-o in comunicarea publica, modul viclean de a-si dobori rivalii politici, folosind de multe ori serviciile secrete in obtinerea victoriilor sale politice, lipsa de empatie fata de oameni, aplecarea catre consumul de lux (de la avioanele prezidentiale la vacantele luxuriante sau pauzele de shopping in timpul delegatiilor externe), lipsa unei implicari reale in viata cetatii, totala lipsa de remuscare pentru ca nu si-a indeplinit promisiunile electorale (cum este marele esec al Romaniei educate) sunt indicatori psihologici ai triadei intunecate cu ajutorul carora poate fi explicat bilantul politic slab pe care il va lasa in urma Klaus Iohannis. In aparitiile sale publice, Iohannis a preferat distanta dintre el si electorat, nu o comunicare sau conexiune stransa si autentica.
Avand capacitati empatice limitate, presedintele nostru nu a inteles modelul de leadership american, care pune accent pe umilitatea de a-ti servi poporul in timpul exercitarii functiei de sef al statului.&
Tocmai pentru a contrabalansa trasaturile umane pe care le amplifica puterea functiei, e de preferat ca la carma statului sa ajunga un lider politic cu reale capacitati emotionale.&
Sigur, la polul opus, exista si figuri politice in Romania care folosesc in exces sentimentalismul pentru a castiga voturilor romanilor. Nu intamplator fosti actori sau buni performeri in show-uri tv castiga usor voturilor oamenilor.&
Aflandu-ne insa in timpul unor campanii electorale, n-ar fi rau ca romanii sa invete sa evalueze figurile politice si din perspectiva profilului lor psihologic. Istoria ne arata ca puterea ajunsa in mana unui lider politic cu personalitate toxica poate, intr-adevar, sa faca ravagii.&
Comments