Ce este dreptul la reparare si de ce este important? Consumatorii nu vor mai fi obligati sa cumpere...
Ati avut vreodata vreun telefon, tableta sau consola de jocuri care s-a stricat si nu gaseati componenta necesara astfel ca a trebuit sa cumparati alt produs?
De multe ori producatorii de electronice, autoturisme sau echipamente agricole nu ofera piese de schimb sau incearca sa controleze procesul de reparare oferind optiunea doar in cadrul service-urilor autorizate de ei, cu componente livrate doar de ei, cu personal instruit doar de ei. Si la preturi pe masura.
In alte cazuri, nu ofera manuale pentru reparatori sau, chiar daca acestia reusesc operatiunea, companiile plaseaza cipuri pe electronicele produsului astfel incat acestea sa blocheze functionarea daca detecteaza interventii.
Practic, esti blocat sa iti repari propriul produs pe care l-ai platit. Aproape ca esti fortat sa cumperi altul nou, unde o iei de la capat cu restrictiile producatorului.
Ei bine, nu...
Vot important in Parlamentul European
Parlamentul European a adoptat marti directiva privind ,,dreptul la reparare" pentru consumatori, cu 584 voturi pentru, 3 impotriva si 14 abtineri, conform unui comunicat al institutiei.
Directiva vine dupa ce asociatiile pentru drepturile consumatorilor au militat pentru dreptul de a prelungi viata produselor care pot fi reparate.
Aceasta vine in contextul in care tot mai multe companii opteaza pentru ,,inchiderea" sistemelor produse.
Spre exemplu, daca la un calculator desktop poti sa schimbi procesorul, memoria si stocarea, prelungindu-i viata atata timp cat exista componente compatibile, odata cu miniaturizarea acest lucru nu mai este posibil.
In laptopuri nu se mai pot schimba atat de multe componente. La aproape toate nu se mai poate schimba procesorul, iar memoria doar la unele.
Iar la telefoane si tablete, care sunt si mai mici si subtiri, acestea sunt ,,sudate" pe placa de baza, iar interventiile se pot face si mai greu.
In alte cazuri, producatorii leaga componentele de propriile softuri si blocheaza astfel atelierele independente de reparatii.
Profitorii situatiei actuale
Printre producatorii acuzati ca recurg la aceasta tactica astfel incat sa castige mai multi bani se afla Apple - acuzata ca restrictioneaza reparatiile la iPhone-uri si Mac-uri, Microsoft - pentru tabletele si laptopurile sale din gama Surface si consolele Xbox, dar si producatorul de echipamente agricole John Deere, ale carui combine ajung sa coste chiar si 500.000 de dolari/euro.
Apple include cipuri de securitate pe produsele sale si a replicat in mai multe randuri ca restrictiile pe care le impune sunt pentru cresterea sigurantei si impotriva infractorilor cibernetici.
In 2018, o investigatie a CBC arata ca Apple cerea 700 de dolari pentru repararea unui MacBook, care in final a fost reparat de proprietar cu 50 de dolari. In alt caz, Apple cerea 1.200 de dolari pentru o reparatie pe care un service indepedent o facea gratuit.
De asemenea, IGN a scris anul trecut ca SSD-urile folosite de Microsoft pentru stocare in consolele Xbox X sunt imposibil de reparat acasa si ca trebuie trimise inapoi companiei daca utilizatorii vor sa le repare. Acest lucru este cauzat de o partitie secreta cu criptare. Generatia anterioara, Xbox X si S, nu avea, iar utilizatorii puteau schimba singuri stocarea.
In SUA, intre companiile care au militat impotriva ,,dreptului la reparare" se afla si constructorul auto Tesla, dar si producatorii de echipamente medicale Johnson & Johnson, Philips si Medtronic, grupul farma Eli Lilly, producatorul de motoare de avioane si echipamente energetice General Electric, dar si companii ca T-Mobile, AT&T si eBay, conform organizatiei pentru protectia consumatorilor PIRG.
Noile obligatii ale producatorilor
Normele clarifica obligatiile producatorilor de a repara bunurile si incurajeaza consumatorii sa prelungeasca ciclul de viata al produselor reparandu-le.
Si asta pentru ca electronicele nereparate devin apoi deseuri, iar scopul este de a folosi mai mult produsele pentru a nu forta apoi producatorii sa comande noi minereuri, sa produca noi componente si noi plastice.
Directiva are urmatoarele prevederi:
Producatorii vor avea obligatia de a repara produsul la un pret rezonabil, intr-un termen rezonabil si sa informeze consumatorii despre dreptul la reparare, conform unui comunicat al Parlamentului European.
Daca reparatia se face in perioada de garantie, atunci garantia se extinde cu un an.
Dupa expirarea perioadei de garantie producatorii vor avea in continuare obligatia de a repara produsele casnice care pot fi reparate din punct de vedere tehnic. Aici intra telefoanele, masinile de spalat, aspiratoarele etc. Lista categoriilor poate fi extinsa.
Consumatorii vor putea primi un dispozitiv imprumutat cat timp al lor este la reparat sau pot sa opteze pentru unul reconditionat ca alternativa, daca produsul lor nu mai poate fi reparat.
Consumatorii vor primi un formular privind repararea, care va include preturile si durata de reparare, in functie de defectul constatat.
Va fi realizata o platforma europeana online, cu sectiuni pentru fiecare tara, unde vor putea fi gasite atelierele locale de reparatii.
Producatorii vor avea obligatia sa ofere piese de schimb si ustensile pentru reparatii. Le va fi interzis sa blocheze reparatiile prin clauze contractuale sau sa aiba programe informatice ce blocheaza repararea.
,,Mai precis, producatorii nu vor putea sa impiedice reparatorii independenti sa utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D si nici nu vor putea sa refuze sa repare un produs doar din motive economice sau fiindca a fost reparat anterior de altcineva", arata Parlamentul European.
Statele trebuie sa informeze si sa ofere vouchere
In fine, pentru a face reparatiile mai accesibile, fiecare tara va trebui sa aplice cel putin una dintre urmatoarele masuri: sa ofere vouchere si fonduri pentru reparatii, sa desfasoare campanii de informare, sa ofere cursuri de reparare sau sa sprijine initiativele din domeniu de la nivelul comunitatilor.
,,Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai usor si mai ieftin in loc de a cumpara produse noi, scumpe", spune raportorul pentru directiva Rene Repasi, social-democrat din Germania, despre actul legislativ.
Pasii urmatori
Directiva mai trebuie aprobata si de Consiliul European si publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Odata trecut acest pas, statele membre ale UE, inclusiv Romania, vor trebui sa implementeze directiva in legislatiile lor nationale.
Problema de mediu
Consumatorii pierd 12 miliarde de euro pe an prin inlocuirea bunurilor, in loc sa le repare, conform Comisiei Europene.
Pe langa neajunsurile financiare produse consumatorilor, tacticile producatorilor au si un impact masiv asupra mediului.
Potrivit Comisiei Europene, eliminarea prematura a bunurilor de consum produce 261 de milioane de tone de emisii echivalente de dioxid de carbon, consuma 30 de milioane de tone de resurse si genereaza 35 de milioane de tone de deseuri in UE in fiecare an.
Se preconizeaza ca noile norme vor aduce in UE 4,8 miliarde de euro sub forma de crestere economica si investitii.
Noua directiva ar urma sa elimine 18 milione de tone de dioxid de carbon in 15 ani si va economisi 176 miliarde de euro, conform Euractiv, care citeaza Comisia Europeana.
Comments