Ce facem cu Dambovita? Incercarile de salvare a raului din Bucuresti seaca sub plastic si gunoaie
Apa pe care o bem, cu care gatim si ne spalam este lasata prada poluarii. Pentru cateva luni anul trecut, pe raul Dambovita, care taie in doua Capitala, Asociatia Mai Mult Verde a montat o bariera plutitoare menita sa opreasca deseurile care ajung in apa, mai ales pe cele din plastic. Administratia Nationala Apele Romane (ANAR) le-a cerut activistilor sa o scoata temporar, ca sa curete apa. Si scoasa a ramas.
Simona Cirstoiu este studenta in anul II la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Universitatea din Bucuresti. Materialul de fata a fost realizat in cadrul seminarului de Tehnici de Colectare a Informatiei.
UPDATE 16:10 - Intr-o versiune anterioara a acestui text, am scris, legat de bugetele alocate de ANAR igienizarii raului Dambovita, sumele exprimate in sute de milioane de lei. Este vorba de sute de mii de lei (511.530 de lei in loc de 511.530.000 de lei bugetul pe 2022, de exemplu). Mai jos este prezentata varianta corecta. Ne cerem scuze pentru eroare.
Raul Dambovita strabate Bucurestiul pe o distanta de 22 km, pe diagonala, de la nord-vest, spre sud-est. Acesta are potentialul de a deveni diametrala verde a orasului, un proiect ambitios dezvoltat de Asociatia Ivan Patzaichin - Mila 23 impreuna cu alte ONG-uri. Insa deseurile ce plutesc pe suprafata apei fac acest lucru greu de realizat.
O bariera din materiale reciclabile, care aduna mizeria din rau
In 22 martie anul trecut, de ziua mondiala a apei, Asociatia Mai Mult Verde impreuna cu Nod Makerspace, prin Proiectul ,,Cu Apele Curate", a amplasat prima bariera plutitoare de pe raul Dambovita. Bariera, intinsa de pe un mal pe celalalt in zona Unirii, era menita sa opreasca deseurile plutitoare de pe suprafata apei si a fost realizata din bannere publicitare recuperate si donate de ,,Ateliere fara Frontiere". Flotoarele, cele care tin bariera la suprafata, au fost si ele tot reciclate din bidoane de plastic.
Este a sasea bariera de acest fel din tara. Asociatia Mai Mult Verde, ONG care dezvolta proiecte in domeniul protectiei mediului, a mai instalat bariere si pe raurile Jiu, Cerna, Olt, Buzau si Siret. O a saptea a fost montata in aprilie, anul trecut, pe raul Jijia, din judetul Iasi.
<strong>Scopul barierelor este de a retine deseurile care ajung in apa, plasticul, cheresteaua, frunzele si nu numai.</strong>
Cine ar trebui sa curete, de fapt, Dambovita
Bariera a fost amplasata in zona Splaiului Unirii, nr. 60, in zona Pasajului Marasesti, cu sprijinul Sistemului de Gospodarire a Apelor Ilfov-Bucuresti (SGA Ilfov-Bucuresti), si are o lungime de 25 de metri. Zona a fost aleasa deoarece este supravegheata constant de membrii asociatiei. De asemenea, este un loc ce ofera acces facil ambarcatiunilor usoare cu care urma sa se faca strangerea deseurilor oprite.
Bariera a fost amplasata pe cursul raului Dambovita pentru ca ,,nu este doar un rau care trece prin orasul nostru, este una dintre arterele naturale care sustin biodiversitatea, natura in mediul urban, dar si viata noastra", spune coordonatoarea programului ,,Cu Apele Curate", Marta Popescu.&
Cand vine vorba despre deseurile pe care aceasta bariera plutitoare le opreste pe luciul apei, responsabilitatea colectarii acestora revine Administratiei Nationale Apele Romane (ANAR) si Primariei Municipiului Bucuresti.
Situatia din teren sta insa altfel. Alice Csizmadi, membra a proiectului ,,Cu Apele Curate", spune ca deseurile stranse de bariera plutitoare au fost colectate pana acum numai de voluntari, asociatia Mai Mult Verde si Nod Makerspace.
Reprezentatii ANAR au spus pentru Libertatea ca, in urma unui acord, ONG-urile au preluat responsabilitatea de a colecta deseurile stranse de bariera, insa aceasta activitate de colectare nu a avut ,,o frecventa potrivita", iar efectul barierei de a face Dambovita mai curata ar fi fost invers.
80 de kilograme
de plastic aproximativ au fost colectate doar in decursul unei luni de pe Dambovita
Csizmadi spune ca ANAR le-a transmis ca ,,nu este responsabilitatea lor sa curete luciul apei". Raul Dambovita este in ,,bucataria" SGA Ilfov-Bucuresti, institutie in subordinea ANAR.
Uite bariera, nu e bariera
Cu toate ca bariera plutitoare era benefica si eficienta in oprirea deseurilor plutitoare din a mai avansa pe cursul apei raului Dambovita, si la amplasarea ei a existat si sprijinul Sistemului de Gospodarire a Apelor Ilfov-Bucuresti, tot institutia a cerut asociatiei sa o scoata de mai multe ori. Aceasta a reusit sa opreasca deseurile plutitoare timp de cinci luni, inainte sa fi ridicata in luna august a anului trecut. Mai Mult Verde a explicat ca motivul pentru care SGA Ilfov-Bucuresti a cerut scoaterea barierei a fost cel al nevoii unor lucrari de intretinere si curatare a vegetatiei. Cei de la ,,Apele Romane" au confirmat asta pentru Libertatea.
Bariera a fost pusa inapoi pe apa in weekendul 23-24 septembrie in cadrul ,,Dambovita Delivery", un proiect anual cu& activitati stradale si nautice, derulat de Nod Makerspace si Asociatia Ivan Patzaichin - Mila 23. ,,Avem un rau, ce facem cu el?", este deviza proiectului. Scopul lui este de a le arata bucurestenilor importanta raului care strabate Capitala. La editia din septembrie, ultima, au fost cozi la plimbarile cu barca.
Cum au inlocuit cafenelele un spatiu verde-albastru
Gunoaie multe se aduna si undeva mai sus de Biblioteca Nationala, in zona cafenelelor de pe Splaiul Unirii. Acum cativa ani, aici a fost un ponton plutitor al Asociatiei Ivan Patzaichin - Mila 23. Asociatia organiza evenimente pe apa, plimbari cu canotca (o combinatie de lotca si canoe), concursuri, concerte, cursuri de vaslit la canotca. Primarul sectorului 3 Robert Negoita a dat autorizatie pentru restaurantele si cafenelele care au aparut, incepand din 2017, precum ciupercile pe tot Splaiul, iar pontonul lui Patzaichin a disparut. Negoita a spus la acea vreme ca ce a facut asociatia fostului canotor ,,nu reprezinta o capitala europeana".
,,Spatiul unde sunt acum cafenelele ar fi ajutat la revitalizarea zonei, era de preferat sa pastram singurul spatiu verde mai amplu. Cafenelele sunt unice in oras, langa apa, chiar e frumos, dar sunt excesive prin felul in care au fost montate si amenajate. Nu e in sine un lucru rau pentru oras, dar stii cum e, orice e in exces, dintr-o idee buna, devine o idee proasta", a spus arhitectul Teodor Frolu, vicepresedintele asociatiei Ivan Patzaichin - Mila23, intr-un articol amplu realizat de Panorama, despre raul Dambovita.
Acum, Asociatia Mai Mult Verde este din nou in negocieri cu ANAR si SGA Ilfov-Bucuresti, pentru a primi aprobarea de a reinstala bariera. Intre timp, pe Dambovita s-au intors PET-urile, pungile, plasele rupte din nailon ale pescarilor, chiar si un semn de circulatie de mult pierdut pe fundul raului.
Reprezentantii ANAR spun ca bariera plutitoare amplasata de ONG-uri s-a deteriorat si a fost predata catre apartinatori, adaugand ca institutia, impreuna cu SGA Ilfov-Bucuresti, ,,este deschisa catre o reamplasare viitoare a acesteia".&
Cum ne imbolnaveste plasticul, fara sa ne dam seama
Poluarea cu plastic este o problema reala, fie ca legislatia o mentioneaza sau nu. Aceasta nu afecteaza doar apa, ci si pamantul, animalele si pe noi, oamenii. Acest tip de poluare vine, in special, de la produse de unica (sau redusa) folosinta, care sunt aruncate in mai putin de un an de folosire.
Deseurile reprezinta ,,orice substanta sau obiect pe care detinatorul le arunca sau are intentia sau obligatia sa le arunce", potrivit definitiei Comisiei Europene. Deseurile din plastic pot fi considerate periculoase din cauza ca ,,materialul plastic in sine (din care este fabricat ambalajul) contine substante periculoase". Unele substante periculoase pe care plasticul le contine pot fi eliberate in rauri, lacuri, mari si oceane.
<strong>Poluarea cu microplastice este atat de raspandita incat oamenii nu mai au cum sa o evite. In urma cu doi ani, oamenii de stiinta au gasit pentru prima data particule de plastic in </strong><a href="https://www.libertatea.ro/stiri/microparticule-de-plastic-gasite-pentru-prima-data-adanc-in-plamanii-unor-oameni-vii-cele-mai-frecvente-sunt-folosite-in-ambalaje-si-sticle-4072775" target="_blank" rel="noreferrer noopener"><strong>plamanii unor oameni vii.</strong></a>
Cu cateva luni inainte de aceasta descoperire, cercetatorii au gasit microparticule de plastic in sange, dovedind astfel ca acestea se pot deplasa prin organism, sfarsind in organe.
La nivelul Uniunii Europene, mai putin de o treime din plasticul produs a fost reciclat in 2018. Restul de aproape 70% a fost fie incinerat, fie depozitat in aer liber. In ambele cazuri este poluare directa a solului, aerului si apei.
Cat costa grija autoritatilor pentru Dambovita
In 2023, aproape 92% din bugetul alocat de ANAR pentru curatarea si igienizarea raurilor si a lacurilor din Bucuresti a fost indreptat spre curatarea si igienizarea raului Dambovita. Mai exact, din suma totala de aproape 550 de milioane de lei, aproape 504 milioane de lei au fost atribuiti catre igienizarea acestui rau, potrivit unui raspuns al institutiei, la solicitarea Libertatea. Insa cu exceptia lunilor in care a existat bariera pe rau, nimic nu s-a schimbat. Deseurile inca plutesc pe luciul apei.
Din 2020 pana in prezent, atat bugetul alocat curatarii si igienizarii raurilor si lacurilor din Bucuresti, cat si bugetul alocat strict curatarii si igienizarii raului Dambovita au scazut considerabil, si anume, cu mai mult de 100 milioane de lei pe parcursul celor 4 ani.&
Datele stau asa:
In 2022, au fost alocati raului Dambovita: 511.530 de lei.
In 2021, au fost alocati raului Dambovita: 547.851 de lei.
In 2020, au fost alocati raului Dambovita: 616.105 de lei.
In 2019, au fost alocati raului Dambovita: 486.592 de lei.
Despre aceste actiuni de curatare si igienizare a raurilor si lacurilor din Bucuresti ANAR nu da detalii, aceste bugete ramanand doar niste sume de bani despre care nu stim, concret, pentru ce sunt folosite.
Administratia Nationala Apele Romane spune ca igienizeaza si curata permanent Dambovita, pe tot parcursul anului.&
,,Malurile sunt pline de deseuri"
Voluntarii de la ,,Mai Mult Verde" vad altfel lucrurile.
Alice Csizmadi afirma ca nu se fac demersuri pentru ca apele din Bucuresti, in special raul Dambovita, sa fie mai curate. Mai mult, spune ca ,,oriunde te duci, pe orice curs de apa, malurile sunt pline de deseuri". Atentia nu trebuie sa fie indreptata doar spre deseurile de pe suprafata apei, crede ea, ci si pe zonele din apropiere, deoarece pe maluri se gasesc mai multe deseuri care pot ajunge, ulterior, atat pe suprafata, cat si in interiorul apei.&
Cosirea vegetatiei si ecologizarea apei raului se fac conform programului de Gospodarire a Apelor anual, spune ANAR. Dar acest program nu apare nicaieri pe site-ul institutiei.
Pescarii de pe Dambovita
In zona Unirii din Bucuresti, dar si mai incolo, spre Lacul Morii din sectorul 6, pescarii sunt vesnicii paznici ai raului Dambovita. I-am intrebat pe cativa dintre ei, aratand spre PET-uri plutitoare, daca mananca prada care se agata in carlig.
Unii au spus ca nu ar manca niciodata pestele pe care il pescuiesc din aceasta apa si ca uneori, li se prind in undite deseurile de pe fundul canalului. Altii spun ca dimpotriva, mananca ,,cu mare incredere" pestele pe care il prind.
Alice Csizmadi spune ca totul sta in educatie si prevenire. Asociatia Mai Mult Verde, prin programele sale, se concentreaza ,,destul de mult pe prevenire". Aceasta incurajeaza implementarea unei scoli de management al deseurilor in toate localitatile riverane Dambovitei. Astfel, spune Csizmadi, ,,daca se colecteaza corespunzator, separat, prevenim ca acestea (n.red. - deseurile) sa mai ajunga in apa".&
Membra Proiectului ,,Cu Apele Curate" adauga si ca, pentru a putea rezolva problema deseurilor de pe luciul apei, ,,ar trebui sa existe niste colaborari intre institutii si desemnata o autoritate responsabila strict de luciul apei".&
Pe site-ul SGA Ilfov-Bucuresti, in sectiunea denumita ,,inspectia apelor", in fereastra ,,stadiul controalelor", nu exista documente. De asemenea, ultimul raport privind apele de suprafata este din perioada 2018-2020. Datele de pe site-ul acestor institutii sunt aproape sau complet inexistente, in special cu privire la situatia poluarii in care se afla acest curs de apa.&
Comments