Coruptie si nepotism la Apele Romane: adevaratele cauze ale inundatiilor de la Galati

Administratia Nationala ,,Apele Romane" (ANAR) s-a confruntat in ultimii ani cu mai multe acuzatii de coruptie, nepotism si incompetenta manageriala. Aceasta institutie care joaca un rol vital in gestionarea resurselor de apa si in prevenirea inundatiilor a fost supusa unor provocari fara precedent, cauzate de o serie de decizii politice gresite si de un proces alarmant de deprofesionalizare.

Fie ca vorbim de lipsa personalului specializat, de angajarile politice care pun in pericol activitatea de baza a institutiei sau de lipsa unei strategii nationale pe termen lung, Apele Romane se afla intr-o criza structurala profunda. Aceasta criza pune sub semnul intrebarii capacitatea ANAR de a gestiona eficient resursele de apa, de a proteja cetatenii impotriva inundatiilor si de a asigura un viitor durabil pentru Romania.

Nepotismul si politizarea - radacina problemelor

Un caz emblematic care a scos la lumina amploarea nepotismului din cadrul ANAR este cel al Administratiei Bazinale de Apa (ABA) Prut-Barlad. Scandalul a izbucnit dupa ce Gabriel Musteata, fost director tehnic, a denuntat angajarea unei foste chelnerite, Simona Iancu, la Dispeceratul ABA. Femeia, fara nicio experienta relevanta in domeniul gospodaririi apelor, a fost angajata datorita unor legaturi politice, lucru care a starnit o revolta publica.

In spatele acestui episod, insa, s-a descoperit un adevarat ,,cuib de nepotisme" la ABA Prut-Barlad. Gabriel Musteata, care initial parea un avertizor de integritate, s-a dovedit a fi implicat intr-o retea de angajari pe criterii de rudenie, cu noua membri ai familiei sale lucrand sau pensionandu-se din cadrul aceleasi institutii. Scandalul a culminat cu desfiintarea postului lui Musteata si cu demisia Simonei Iancu, dar directorul Petru Avram, vicepresedintele PNL Iasi, a ramas in functie, alimentand suspiciunile ca angajarile politice si nepotismele sunt sustinute de sus.

Problema ABA Prut-Barlad a fost, din pacate, doar un exemplu dintr-o serie lunga de cazuri similare in cadrul ANAR. Administratia Bazinala de Apa Crisuri a fost recent implicata intr-un dosar DNA, in care Dorel Marcel Dume, director tehnic, este acuzat de conflict de interese si de obtinerea de foloase necuvenite. Ancheta a scos la lumina contracte ilegale cu firme controlate de persoane interpuse, aducand un prejudiciu de aproape 3 milioane de lei. Aceste exemple subliniaza o realitate amara: institutia care ar trebui sa gestioneze eficient apele Romaniei este macinata de coruptie.

Deprofesionalizarea institutiei si lipsa resurselor umane calificate

Una dintre cele mai alarmante probleme cu care se confrunta ANAR este deprofesionalizarea domeniului prin numirea unor persoane fara experienta relevanta in functii cheie. In mod traditional, pentru a ocupa o functie de conducere in cadrul Apelor Romane, erau necesari cel putin 10 ani de experienta in specialitatea studiilor universitare si 5 ani de experienta in gospodarirea apelor. Cu toate acestea, aceasta cerinta a fost recent eliminata, ceea ce a deschis calea pentru numiri politice si pentru angajarea unor persoane care nu au nici macar o minima experienta in gestionarea apelor.

Noua clauza din Contractul Colectiv de Munca prevede ca functiile de conducere pot fi ocupate de persoane care au doar 8 ani de experienta in specialitatea studiilor si 3 ani in functii de conducere, eliminand complet conditia de vechime in gospodarirea apelor. Acest lucru a permis deschiderea portilor pentru numiri politice in functii de conducere, subminand profesionalismul unei institutii care, prin natura sa, are nevoie de expertiza tehnica si stiintifica.

Lipsa acuta de personal specializat este o alta problema grava cu care se confrunta Apele Romane. Formatiile de lucru sunt subdimensionate, ceea ce face dificila realizarea proiectelor hidrotehnice si mentinerea infrastructurii critice in stare de functionare. Aceasta lipsa de resurse umane calificate pune in pericol capacitatea ANAR de a raspunde eficient la situatiile de urgenta, precum inundatiile.

Lipsa de fonduri si strategii coerente

Pe langa deprofesionalizarea si politizarea institutiei, o alta problema majora o reprezinta lipsa fondurilor adecvate pentru lucrarile hidrotehnice si pentru apararea impotriva inundatiilor. ANAR se confrunta de ani de zile cu o subfinantare cronica, care afecteaza capacitatea de a realiza investitii pe termen lung in infrastructura de gestionare a apelor. In lipsa unor fonduri suficiente, lucrarile de amenajare hidrotehnica sunt adesea amanate sau realizate superficial, ceea ce creste riscul de inundatii catastrofale.

Este clar ca solutia la aceste probleme nu poate fi simpla alocare de fonduri dupa fiecare eveniment nefericit, cum s-a intamplat recent la Galati. Inundatiile frecvente din diferite regiuni ale tarii ar trebui sa fie un semnal de alarma pentru autoritati, care trebuie sa implementeze masuri pe termen mediu si lung pentru a preveni astfel de dezastre. Romania are nevoie de o strategie nationala coerenta pentru gestionarea durabila a apelor, care sa includa investitii in infrastructura, modernizarea echipamentelor si formarea personalului specializat.

O institutie fara stabilitate si viziune

Pe langa problemele financiare si de personal, Apele Romane sufera si din cauza lipsei unui cadru legislativ stabil care sa ofere conditii decente de munca si salarizare pentru angajati. Multi dintre cei care lucreaza in cadrul ANAR se confrunta cu incertitudini legate de stabilitatea locurilor de munca, iar conditiile salariale sunt adesea sub nivelul celor din alte domenii cu responsabilitati similare.

Aceasta instabilitate face dificila atragerea si mentinerea personalului calificat in cadrul institutiei, accentuand si mai mult problemele legate de gestionarea resurselor de apa. In absenta unui statut clar care sa reglementeze conditiile de munca si salarizare, Apele Romane devin un teren propice pentru interventii politice si numiri de conjunctura.

Un viitor nesigur

In contextul acestor provocari, viitorul Apelor Romane este extrem de nesigur. Politizarea si nepotismul au subminat increderea publicului in capacitatea acestei institutii de a-si indeplini misiunea esentiala: protejarea resurselor de apa ale tarii si apararea impotriva calamitatilor naturale. Lipsa de personal specializat, subfinantarea si absenta unei strategii coerente pe termen lung pun in pericol siguranta cetatenilor si integritatea infrastructurii de gospodarire a apelor.

Evenimente tragice precum inundatiile din Galati sau alte regiuni ale tarii ar trebui sa fie un avertisment pentru decidentii politici. Alocarea de fonduri pentru a compensa pagubele este doar o solutie temporara. Romania are nevoie urgenta de masuri pe termen lung care sa asigure o gestionare durabila a resurselor de apa si sa protejeze cetatenii impotriva riscurilor naturale.

The post Coruptie si nepotism la Apele Romane: adevaratele cauze ale inundatiilor de la Galati appeared first on Cotidianul RO.