Craterul de pe strada din Slanic Prahova masoara o adancime de 18 metri. Este cat un bloc cu 5 etaje

Craterul de pe strada din Slanic Prahova masoara o adancime de 18 metri. Este cat un bloc cu 5 etaje

Ce au transmis autoritatile in acest caz

Autoritatile au emis avertismente clare privind riscul maxim de prabusire a imobilelor din zona afectata, iar masurile de siguranta au fost accelerate. Aproape 20 de persoane sunt obligate sa isi paraseasca locuintele in preajma sarbatorilor, subliniind amploarea pericolului.

Specialistii in domeniu s-au mobilizat rapid, cu o noua echipa pregatita sa mearga la fata locului pentru a evalua situatia. Raed Arafat, seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta, a dispus extinderea perimetrului de siguranta prin evacuarea comunitatilor din apropierea zonei afectate, actiune ce urmareste protejarea vietilor oamenilor si prevenirea unor tragedii iminente.

Emil Draganescu, prefectul judetului Prahova, a subliniat importanta actiunilor preventive, mentionand ca interventia a fost necesara pentru evitarea unui dezastru iminent. ,,Din pacate, nu putem astepta. Acum cateva zile am solicitat intreruperea utilitatilor in zona respectiva. Daca nu am fi facut acest lucru, astazi in momentul in care a cazut acel stalp, puteam vorbi de o tragedie", a declarat acesta.

Fisurile risca sa se extinda

Potrivit specialistilor, noile fisuri se indreapta spre nordul orasului, iar riscul se extinde asupra unor institutii importante, cum ar fi sediul ANAF. Manole-Stelian Serbulea, expert tehnic in cadrul Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti, a indicat ca apa provenita din acviferul freatic ar fi declansat fenomenul si ca toate semnele indica o origine naturala a evenimentului.

Craterul din Slanic Prahova, desi nu ar avea legatura directa cu masivul de sare subteran, continua sa reprezinte o amenintare majora, generand preocupari serioase in randul locuitorilor si al autoritatilor responsabile de gestionarea crizei.

,,Apa care a declansat evenimentul are ca sursa, cel mai probabil, acviferul freatic, adica primul strat purtator de apa. Este posibil sa fi fost eroziune interna locala in zona in care s-a produs prabusirea. Ca sa protejam marginile acestei prabusiri, o sa umplem cu material pana cand se vor lua niste masuri permanente care sa stabilizeze zona. Pana acum, toate indiciile par ar arata acest lucru, ca este un fenomen natural", a explicat Manole-Stelian Serbulea, expert tehnic in cadrul Universitatii Tehnice de Constructii (UTC) Bucuresti.