De ce voteaza tinerii AUR si ce ascunde acest vot? ,,Traim intr-o lume construita si condusa de decr...
Un sondaj publicat recent a pus pe jar o parte a opiniei publice. Sondajul national realizat de IRES (sursa) arata ca AUR ar lua cele mai multe voturi de la tinerii intre 18 si 35 de ani ,,daca alegerile ar avea loc duminica viitoare". Pentru a intelege care sunt motivele pentru care majoritatea tinerilor au aceasta optiune, am solicitat opinia a doi specialisti: Florin Poenaru - sociolog, lector la Universitatea Bucuresti si Alexandru Dincovici - antropolog, sociolog, lector asociat la SNSPA si Universitatea Bucuresti.
Sondajul aduce multe date ingrijoratoare. Dintre ele am selectat cateva mai importante:&
Studiul mai arata ca 72% dintre tinerii din Romania sunt deloc interesati sau in mica masura interesati de viata politica din Romania.&
68% dintre tinerii din Romania sunt de parere ca tara se indreapta intr-o directie gresita, in vreme ce 28% spun ca lucrurile se indreapta intr-o directie buna.
95% dintre tinerii din Romania nu au incredere in partidele politice.
42% dintre tinerii din Romania spun ca se informeaza de pe retelele sociale (Facebook, Instagram, TikTok, WhatsApp, Telegram etc) (sursa).
Practic vedem o tendinta vizibila inca din 2022, cand un sondaj Avangarde arata ca 36% dintre cei care au declarat ca voteaza cu AUR au varste cuprinse intre 18 si 30 de ani (sursa). Acum se confirma aceasta orientare a tinerilor spre partidele populiste. Paralel vedem o neincredere in ,,directia in care se misca tara" dublata de o profunda neincredere in partide si un dezinteres major pentru politica.
Pentru o mai buna intelegere a acestor fenomene am discutat cu doi inca tineri sociologi care urmaresc acest fenomen.
,,Generatia tanara pare a fi din ce in ce mai conservatoare"
Vasile Ernu: Cifrele ne spun ca exista in randul tinerilor incredere foarte mica in partide, un interes scazut fata de politica si o ingrijorare a directiei in care se indreapta tara. Ce ar insemna asta?Florin Poenaru - sociolog, lector la Universitatea Bucuresti: Pe de o parte inseamna ca societatea pe care au construit-o parintii lor nu ofera rezonanta nevoilor si asteptarilor tinerilor. Aud asta frecvent de la studentii mei la cursul despre generatii si razboaie culturale: nu le place deloc cum arata lumea in care traiesc, de unde si tot felul de intoarceri nostalgice sau forme de escapism. Pe de alta parte, tinerii sunt produsul societatii care i-a format si, prin urmare, exprima caracteristicile acesteia. Increderea foarte mica in partidele politice si interesul scazut pentru politica sunt caracteristici transgenerationale in Romania. Reticenta (sau chiar dezgustul) fata de politica este cultivata de politicieni pentru a tine la departare posibilii rivali si pentru a monopoliza astfel mecanismele reproducerii politice. In acelasi timp depolitizarea societatii exprima o tendinta mai ampla: erodarea vietii civice colective. Inainte de 1989, aceasta erodare a fost mascata de participarea formala la activitatea PCR sau la actiunile organizate de acesta. Dupa 1989 si aproape 40 de ani de neoliberalism, abia ca se mai poate vorbi de forme colective de politica sau participare publica.
Individualismul feroce si logica pietei au invins la nivelul societatii intr-un grad foarte mare, dar care nu cred ca este inca constientizat. Aceasta e o frustrare a tinerilor care nu e niciodata exprimata ca atare, tocmai pentru ca inca nu exista limbajul si distanta necesare pentru acest lucru.
In Romania, ca si in mai toate tarile vestice, politica de masa si organizatiile de masa sunt in declin profund. Doar ca, din motive istorice ce merita detaliate altadata, fenomenul este foarte pregnant la noi: nu doar ca partidele nu se mai bazeaza pe numere mari de membri, dar existenta lor ar fi daunatoare ierarhiei interne. Sindicatele, care oricum rezista mai degraba la stat, in sectoarele cu multi angajati, nu indeplinesc nici ele rolul de coagulare a energiei publice. Mai mult, liderii lor sunt priviti cu suspiciune chiar de sindicalisti. Cea mai mare federatie sindicala din Romania are putin peste 150.000 de membri. Organizatii culturale, sportive, cetatenesti care sa aduca la un loc un numar mare de oameni nu exista. Asociatiile de locatari sunt probabil singurele institutii din care romanii fac parte in numar mare. Institutia autohtona care ofera ocazia unor participari colective este BOR, dar si acolo doar la anumite evenimente, nu constant. Ascensiunea retelelor de socializare a accentuat declinul colectivitatii si a imprimat un fel nou de a gandi modul de a participa la societate. Posibil ca tinerii se simt alienati si pesimisti intr-o astfel de lume individualizata si atomizata la maximum. In acelasi timp insa, ultimul World Happiness Report arata ca Romania este pe locul 8 la cel mai fericit loc in care sa traiesti, conform evaluarilor respondentilor sub 30 de ani.
- Credeti ca exista o tentatie pentru cei tineri acest populism de dreapta odata ce AUR e prima lor optiune? Ce voteaza, de fapt, ei?- Tinerii, de regula, nu prea voteaza sau doar procente reduse o fac. Procentul tinerilor in totalul populatiei este in scadere oricum, ceea ce inseamna ca puterea lor politica si electorala este diminuata. Traim intr-o lume construita si condusa de decreteii ajunsi aproape de pensie. Influenta lor va fi decisiva in scorul final al AUR, nu a tinerilor. Probabil ca pentru tineri, AUR ofera rezonanta prin energia antisistem pe care o degaja (cat de real e acest antisistem e alta conversatie). In plus, generatia tanara pare a fi din ce in ce mai conservatoare, probabil, deci exista si o atractie din acest punct de vedere.
- De ce ar merge votantii tineri spre astfel de partide, si nu spre partidele traditionale?- Din aceleasi motive de mai sus: nimeni nu mai merge spre partidele traditionale, nici ca membru, nici ca voturi exprimate. La ultimele alegeri parlamentare, aproape 70% nu au votat. Partidele nu cauta adeziuni in masa si nici nu au ce sa ofere membrilor. Partidele au devenit mai ales vehicule pentru lideri, cu structuri interne anemice. Nu cred ca un partid din Romania ar putea mobiliza suficient de multi simpatizanti astfel incat sa umple un stadion. Liderii locali ai partidelor traditionale (cam aceiasi, indiferent de sigla partidului pe care o mai schimba) ajung in functiile prin care controleaza bugetul public la finalul unor alegeri unde nu castiga mai mult de cateva zeci-sute de voturi in comune si cateva mii in orasele mari. Tinerii, ca si societatea in ansamblul ei, lipsesc din peisajul politico-electoral. AUR, pe de alta parte, cel putin la nivel de retorica, aduce in mainstream experienta retelelor de socializare care au devenit hegemonice si sunt practic sinonime societatii. George Simion e tiktoker, nu politician. Pe de alta parte, pentru ca politica si societatea sunt acum structurate dupa modelul experientei de pe retelele de socializare si atentia este de scurta durata, costul sustinerii sau nesustinerii unui candidat sau a unei noi formatiuni politice e foarte mic.
Trendurile au ajuns sa tina cateva ore, nu zile. De aceea, sunt destul de sceptic ca prognozele sondajului invocat se vor materializa la vot. Votul are acest inconvenient ca este inca in lumea materiala. &
- Stiti cumva, aceste tendinte sunt specifice Romaniei sau e un trend regional si global?- Cred ca sunt diferente prea mari intre diverse contexte pentru a putea vorbi de curente generale. Exista insa un fenomen ce pare a fi general, nu doar in randul tinerilor, pe care Anton Jaeger incearca sa-l explice prin termenul de hyperpoliticization - o forma de mobilizare politica ale carei consecinte nu sunt clare. Sau, cum spune el poetic, un suras fara fata. Gandirea pe termen foarte scurt, imediata, este caracteristica acestei forme de politizare ce pare sa afecteze tinerii in mai mare masura, fiind forma predilecta a politicii in era retelelor de socializare.& & &
,,Insatisfactia tinerilor cu politica si cotidianul este foarte mare in toata lumea"
Vasile Ernu: Credeti ca exista o tentatie pentru cei tineri acest populism de dreapta odata ce AUR e prima lor obtiune? Ce voteaza, de fapt, ei?Alexandru Dincovici - antropolog, sociolog, lector asociat la SNSPA si Universitatea Bucuresti: Clar da, insa ma intreb ce s-ar intampla daca am avea si noi un partid de stanga. Pentru ca nu prea avem, de fapt, optiuni. Exista o suprapunere foarte mare intre programele electorale ale partidelor actuale si o incalcire ideologica, si nu numai, pe care nu stiu daca o mai poate deslusi cineva. Din multe puncte de vedere, AUR si ADU (Alianta Dreapta Unita - n.r.), de exemplu, sunt foarte similare. Singurul diferentiator al AUR este ca nu a fost la guvernare pana acum. Sa nu uitam ca cei care se afla acum la primul vot, de exemplu, au copilarit in plina criza economica mondiala, au resimtit din plin politicile de austeritate, au traversat cativa ani de pandemie si acum traiesc cu un razboi foarte aproape de granita. Evenimentele din ultimii ani au fost suficiente pentru a readuce in prim-plan discutia despre identitate nationala, granita, imigratie, ceea ce explica si aparitia formatiunilor suveraniste si, cel putin partial, apetenta pentru AUR.
- De ce ar merge votantii tineri spre astfel de partide si nu spre partidele traditionale?- Un raspuns simplu, dar evident incomplet, intrucat sunt multe cauze aici, este ca AUR pare sa permita schimbarea, iar un vot catre un astfel de partid, mai nou, aparent antisistem, da iluzia posibilitatii de a face ca votul sa conteze. Un vot catre unul dintre partidele traditionale nu se vede, nu se simte, este doar o confirmare a statu-quoului. Un vot in alb este un protest pe care in continuare nu il ia nimeni foarte in serios si care este tot timpul periculos, pentru ca asupra sa planeaza suspiciunea unei posibile fraude. Un vot catre un alt partid insa, pe principiul nu tot ei, ca sa il citez pe Valeriu Nicolae, chiar se vede, in final, daca sunt suficient de multe. Cred chiar ca un vot AUR poate nici sa nu provina din vreo convingere ideologica adanca, ci mai degraba sa fie un fel de semn de protest catre celelalte partide si insatisfactia cu modul in care s-a facut pana acum politica in Romania.
In al doilea rand, fiind un partid tanar, AUR inca pare, pentru multa lume, ca poate sa le ofere simpatizantilor un loc activ. Recruteaza masiv, pentru ca au nevoie de oameni ,,buni" si prezentabili pe liste, si poate parea ca face asta intr-un mod mult mai democratic si mai putin elitist. Deci nu neaparat pe baza de sponsorizari masive, si nici dupa CV, cum se intampla pe la partidele de inspiratie tehnocrata. Fiind in curs de consolidare, posibilitatea de a participa activ la schimbare si de a influenta politica inca pare ceva posibil intr-un astfel de partid. In plus, sa nu uitam ca AUR a pornit de jos in sus, de la o miscare grassroots, o alta asemanare majora cu un alt partid recent care a fost imbratisat de multi tineri, USR, dar care incepe sa fie asimilat de ,,sistem".&
In al treilea, dar cel putin la fel de important, AUR nu are o abordare elitista. Dimpotriva, e foarte, poate chiar prea aproape de oameni.&
De la alesii de pana acum primeam cate o felicitare prin posta, cu propaganda de partid, o data pe an, in timp ce George Simion trimite pe retelele sociale, cu ocazia aniversarilor, mesaje vocale cu ,,La multi ani, fratele meu" si primeste adolescenti in transmisii live cu care discuta de la egal la egal.
- Stiti cumva, aceste tendinte sunt specifice Romaniei sau este un trend regional si global?- L-as cita pe Alain Bertho aici, care spune ca atunci cand sfarsitul lumii pare mai credibil, pentru tineri, decat sfarsitul capitalismului, revolta tinde sa ia forma disperarii si a martirului. Insatisfactia tinerilor cu politica si cotidianul este foarte mare in toata lumea si ajunge sa ia forme extreme, de care am fost feriti in Romania, pana acum, spre deosebire de tari ca Franta sau chiar ca Grecia, unde revoltele sunt constante si ,,iesitul in strada" se practica foarte des ca raspuns civic la diferite actiuni politice nepopulare.
Din acest punct de vedere, un vot catre AUR este un semnal de alarma destul de inofensiv, daca il raportam la potentialul tinerilor, dar si la conditiile lor de viata. Poate fi greu sa vezi asta din Bucuresti, dar cei mai multi tineri din tara se chinuie sa obtina o viata decenta si nu au prea multe perspective. Romania este dezvoltata extrem de inegal, iar politicile publice sunt aproape mereu discriminatorii, chiar la nivel de oras. Acolo unde sunt bani, deci avem dezvoltare, se atrag si mai multi. Unde nu sunt, nici nu prea ajung, decat in cazuri exceptionale, iar ecartul dintre extreme se mareste constant si masa de nemultumiti se dezvolta pe zi ce trece.
Comments