Dezbaterea despre taxa radio-tv, intre "un inceput de discutie" despre media publice si autonomia ed...
Statutul media publice, dar și o eventuală pierdere a autonomiei acestora în cazul eliminării taxei radio-tv s-au numărat printre temele dezbaterii organizate, joi, de ActiveWatch pe tema înlăturării respectivei taxe.
Invitat special al evenimentului a fost președintele Klaus Iohannis, care a apreciat că, deși chestiunea eliminării taxei radio-tv pare a fi una "tehnică", de fapt face diferența între "radio și televiziune publice" și "radio și televiziune de stat".
"Multă lume are impresia că (taxa — n.r.) este o chestiune tehnică. Doar că nu este. Întrebarea 'Taxă — Da sau nu?' se poate traduce 'televiziune și radio publice sau televiziune și radio de stat?' Această diferență este fundamentală și ține efectiv de felul în care vrem să construim România. Vrem o televiziune de stat și un radio de stat sau vrem o televiziune publică și un radio public, adică ale publicului", a spus șeful statului.
La evenimentul de joi, intitulat "Eliminarea taxei radio-tv — sprijin sau amenințare a misiunii societăților publice de radio și televiziune?", au participat jurnaliști, membri ai unor ONG-uri, dar și reprezentanți ai radioului și televiziunii publice. Șefii radioului și televiziunii publice nu au fost prezenți. Potrivit lui Răzvan Martin, coordonator al programului FreeEx al ActiveWatch, discuția a fost dedicată societății civile.
"Noi am gândit dezbaterea asta ca pe o discuție destinată în primul rând societății civile și comunității jurnaliștilor (...). Ne-am gândit că nu e nevoie de opiniile oficiale ale celor două conduceri, în primul rând că ar putea fi percepute ca pledoarii 'pro domo' și pentru că ele deja fuseseră exprimate în spațiul public", a declarat Martin pentru AGERPRES. Totuși, ActiveWatch a invitat, la dezbatere, câte o persoană din partea fiecărui Consiliu de Administrație al radioului, respectiv televiziunii publice. 
Liana Ganea, coordonator al programului FreeEx al ActiveWatch, a declarat în deschiderea dezbaterii că discuția trebuie să fie, de fapt, un început al unei analize în profunzime asupra situației media publice în România.
"Cred că noi, ActiveWatch, vedem discuția asta nu doar ca fiind (...) despre această lege, ci ca pe un început nou al unei discuții despre situația televiziunii și radioului publice. Ne gândim ce putem să facem pentru a face aceste două instituții să devină mai funcționale, mai credibile, mai apropiate de publicul lor", a declarat Ganea.
Demeter Andras, prezent în calitate de membru al Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune, a spus că "graba" cu care s-a făcut legea care prevede eliminarea taxei radio-tv aduce prejudicii atât media publice, cât și statului, care va fi "împovărat". "În primul rând, media publice, cele două societăți, televiziunea și radioul public (...), practic, de la 1 ianuarie nu vor putea să funcționeze și chiar dacă se inventează orice modalitate, foarte greu vor putea fi resuscitate, deci, cu bune și cu rele, cele două societăți vor fi desființate", a adăugat Demeter Andras.
La rândul său, președintele FRJ MediaSind, Cristi Godinac, a declarat că partenerii europeni ai instituțiilor media publice apreciază că în România, prin eliminarea taxei radio-tv, "se încearcă politizarea totală prin subfinanțare". "Suntem alături de Turcia și de alte țări codașe la libertatea de exprimare pe platforma Consiliului Europei", a remarcat președintele FRJ MediaSind.
El a adăugat că "prin muntarea centrului de greutate a finanțării de la cetățean la Guvern, controlul politic va fi total, ceea ce încalcă în primul rând Constituția (...), din acest punct de vedere este un pericol real, pericol care poate să declanșeze o procedură de infringement împotriva statului român".
Jurnalistul Cătălin Tolontan a vorbit despre cuantumul taxei radio-tv și l-a plasat în contextul media actuale.
"Media din Marea Britanie a cerut Parlamentului ca marile companii de internet din lume — Google, Facebook și ceilalți — să acorde un procent, 1% din cifra lor de afaceri, pentru jurnalismul relevant și investigativ. Noi avem această sumă și este strânsă an de an din taxele plătite de cetățenii români și este vorba de aproape 200 de milioane de euro pe care TVR și RRA îi strâng în fiecare an de la cetățenii români, în timp ce alții se străduiesc să adune această sumă (...). Alții se străduiesc să adune această sumă, noi avem suma teoretic la dispoziția publicului din România", a spus Tolontan.
El a mai spus că legea ce stabilește funcționarea SRR și TVR are "părți bune și părți mai puțin bune". "Nu cred că politizare se numește când membrii Consiliului de Administrație sunt numiți de Parlamentul României. Cred că e bine să se întâmple asta (...). Numirile au funcționat corect. Nu au funcționat corect demiterile", a adăugat jurnalistul. 
Jurnalistul Costi Rogozanu a vorbit despre evoluția editorială a media publice din România. "Aș face o paralelă cu AGERPRES. AGERPRES s-a dezvoltat și a crescut chiar și calitativ, dar mai ales cantitativ după ce au căzut restul dintr-o piață foarte-foarte fragilă. Criza și tehnologică, dar și economică au ras la un moment dat agențiile de presă, după cum știți. AGERPRES e un exemplu. TVR putea să își găsească susținere chiar din partea noastră, a celor din privat, care pur și simplu nu mai aveam resurse să facem față acestei țări. Noi nu mai avem imagini din orașe de la 30 de kilometri de București", a spus jurnalistul.
Totodată, Rogozanu a vorbit despre condiția media publice în lipsa unei taxe radio-tv. "Presa (publică—n.r.) este amenințată cu piața liberă. Deci, 'Dacă nu ești cuminte, te dau pe piața liberă'. Cam ăsta este subtilul din această chestiune incredibilă cu taxa radio-tv și de aia o susțin (taxa — n.r.)", a detaliat jurnalistul.
Președintele trebuie să ia o decizie privind legea ce prevede inclusiv excluderea taxei radio-tv până la jumătatea acestei luni.
AGERPRES/(A, AS — autor: Oana Ghiță, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)
Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.
Comments