DOCUMENTE Ce contin proiectele lansate de Ministerul Justitiei si care sunt pedepsele ce vor fi grat...
UPDATE În proiectul legat de graţiere reiese că graţierea se acordă fie în întregime, fie pentru jumătate din pedeapsă (proiectele sunt disponibile la finalul acestui articol).
Se prevăd, între altele, faptele pentru care graţierea NU poate fi acordată - este vorba, de pildă, despre condamnări pentru violenţă (omor, omor calificat, viol).
Sunt exceptate de la graţiere, în limita a cinci ani, şi faptele de corupţie, fapte ce vizează securitatea naţională şi infracţiuni economice.
Se poate acorda graţiere pentru jumătate din pedeapsă pentru persoanele care au împlinit 60 de ani, pentru femei însărcinate, persoane cu anumite afecţiuni cronice, persoane care au copii mai mici de 5 ani în întreţinere.
De asemenea, proiectul arată că se graţiază în întregime „pedepsele cu închisoare de până la cinci ani inclusiv, precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţa de judecată”. Prevederile din acest alineat se aplică indiferent de modalitatea de executare a pedepsei închisorii dispuse de instanţă.
„Se graţiază cu 1/2 sau după caz cu restul de pedeapsă neexecutat din pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care, conform expertizei medico-legale emise de instituţiile abilitate sunt diagnosticate cu boli incurabile în faţă terminală”, se arată la articolul 2 alineatul b.
Prevederile acestor articole nu se aplică celor condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite în stare de recidivă şi celor care sunt recidivişti prin condamnări anterioare.
„Graţierea este condiţionată de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, în termen de un an de la punerea în libertate”, mai arată proiectul.
Proiectul graţierii prevede că scapă de pedepse inclusiv cei condamnaţi cu suspendare
Proiectul de lege mai spune că în cazul unei eventuale aplicării în mod succesiv a unor dispoziţii de graţiere cu privire la aceeaşi pedeapsă se va lua în considerare numai dispoziţia de graţiere mai favorabilă condamnatului.
„Graţierea are efecte şi asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiţionat, în acest caz partea din termenul de încercare care reprezintă durata pedepsei pronunţate de instanţă se reduce în mod corespunzător. Dacă suspendarea condiţionată este revocată sau anulată se execută numai partea de pedeapsă rămasă negraţiată”, mai arată proiectul.
Modificări legislative
În ceea ce priveşte a doua parte a proiectului, „Modificări legislative în Codul penal”, prima se referă la abuzul în serviciu. Astfel, se introduce un prejudiciu de la care se cercetează abuzul în serviciu cu încălcarea legii de 200.000 de lei. În plus, pedeapsa pentru abuzul în serviciu ar urma să scadă de la 7 ani la doar trei ani, sau amendă.
Se propune şi modificarea legislaţiei în privinţa denunţătorilor. Denunţul este valabil şi poate fi probă într-un dosar penal doar dacă este făcut în termen de cel mult şase luni de la săvârşirea faptei.
Nu întotdeauna denunţul poate funcţiona ca o plângere prealabilă. Astfel, dacă este vorba, de exemplu, despre un dosar de abuz de serviciu în legătură cu atribuirea unui contract prin licitaţie, plângerea prealabilă ar trebui să vină fie în urma unui control făcut de instituţia abilitată, fie de la un concurent al celui care a câştigat respectiva licitaţie în urma săvârşirii unui abuz în serviciu de către persoanele care au organizat respectivul concurs, explică digi24.
Iată cum se schimbă Articolul 297 care pedepseşte abuzul în serviciu:
Art.297. Abuzul în serviciu
(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, nu îndeplineşte un act sau îndeplineşte un act contrar legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA se pedepseşte de la o lună la un an sau cu amendă.
(3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.”
În plus, Articolul 298 care pedepsea neglijenţa în serviciu urmează să fie abrogat.
Ministerul Justiţiei vrea să modifice si Alineatul (1) al articolului 301 (conflictul de interese) astfel:
„(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obţinut, direct sau indirect, foloase patrimoniale necuvenite, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”
Totodată va fi pedepsită cu închisoarea şi persoana care va fi prinsă la volan cu o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Această infracţiune va fi pedepsită cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
Preşedintele ÎCCJ: Proiectele de ordonanţă par să fie cu dedicaţie
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a declarat, miercuri, că proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului de procedură penală nu au fost discutate nici cu instanţele, nici cu asociaţiile magistraţilor, precizând că în cursul dimineţii i-au fost trimise pe email cele două proiecte, fiind cerut un punct de vedere până în 23 ianuarie.
„Până în acest moment nu s-a discutat despre acest aspect nici cu instanţele de judecată, nici cu asociaţiile magistraţilor. În drum spre CSM am primit un telefon de la birou prin care mi s-a spus faptul că prin email am primit proiectele de ordonanţ[ de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului de procedura penală şi că ni se cer puncte de vedere până pe 23 ianuarie. Sunt convinsă că vom discută astăzi la CSM acest aspect, pentru că, aşa cum cunoaşteţi, în procedura de aprobare a oricărui act normativ care interesează justiţia este necesar şi avizul Consiloului Superior al Magistraturii (CSM)", a spus preşedintele ICCJ, înaintea şedinţei CSM, potrivit News.ro.
Totodată, potrivit acesteia, astfel de proiecte nu trebuie aprobate fără o consultare prealabilă.
După şedinţa CSM, Tarcea a adăugat că proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului de procedură penală par să fie "cu dedicaţie".
"Dacă mă iau după tot ceea ce s-a discutat în spaţiul public, aşa pare a fi", a spus aceasta.
Preşedintele instanţei supreme a adăugat că, în privinţa graţierii, trebuie văzut în ce măsură beneficiază infracţiunile cu un pericol social redus şi în ce măsură efectele acestui proiect nu ar fi acelea de a intimida lupta împotriva corupţiei.
Cristina Tarcea are întrebări asupra modului în care îşi vor face efectul ordonanţele.
„Deciziile Curţii Constituţionale nu sunt pronunţate săptămâna trecută, sunt pronunţate unele chiar de acum un an şi jumătate. Dosarele care sunt deja pe rol vor beneficia de dispoziţiile acestor legi. Mi-am pus problema ce se va întâmpla dacă conţinutul acestor ordonanţe de urgenţă nu va fi identic în procedura parlamentară, prin urmare, dacă se vor modifica. Asta nu este deloc un lucru lipsit de importanţă pentru că se pune problema aplicării legii penale mai favorabile", a spus Cristina Tarcea, potrivit sursei citate.
Procurorul general: Dacă se face o dezincriminare, vom vedea că este făcută cu dedicaţie
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat miercuri că dacă s-ar face o dezincriminare a unor infracţiuni, s-ar vedea că aceasta este "cu dedicaţie”, precizând că ar fi total exagerat ca la abuzul în serviciu să se facă o incriminare astfel încât să se ajung ca o bună parte din cauzele DNA să rămână în aer, ceea ce ar arăta că voinţa legiuitorului nu a fost foarte clară. Lazăr a mai spus că toate cauzele începute pe infracţiuni care au fost incriminate în trecut de legiuitor trebuie să mearg la instanţă sau, dacă sunt deja în judecată, să existe încredere în judecata corectă.
În legătură cu dezincriminarea abuzului în serviciu, Lazăr a spus: „Ar fi total exagerat să se facă o incriminare astfel încât să se ajung ca o bună parte din cauzele DNA să rămână în aer. Ar însemna că noi nu ştim ce vrem, că voinţa statului român mai întâi de a incrimina şi de a efectua anumite procese, timp îndelungat, de a instrumenta anumite cauze, nu este foarte clară”.
Procurorul general al României a precizat că, în opinia sa, voinţa legiuitorului a fost foarte clară atunci când a incriminat acele fapte.
„Dacă s-au început nişte cauze, ele trebuie să meargă la instanţă sau dacă sunt pe rolul instnaţei, să avem încredere în judecătorii care le vor judeca”, a mai spus Lazăr.
UPDATE Consiliul Superior al Magistraturii a anunţat miercuri că a primit astăzi spre avizare două proiecte de ordonanţă de urgenţă - unul vizând modificări aduse Codului penal şi Codului de procedură penală şi celălalt referitor la graţierea unor pedepse.
„În cursul zilei de azi, 18 ianuarie 2017, la Consiliul Superior al Magistraturii au fost primite, în vederea avizării, de la Ministerul Justiţiei, proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală şi proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru graţierea unor pedepse. Proiectele de acte normative menţionate sunt supuse, în acest moment, analizei direcţiei de specialitate, sub coordonarea Comisiei nr. 1 — Legislaţie şi cooperare interinstituţională, din cadrul Consiliului", se precizează într-un comunicat al CSM.
Conform aceleiaşi surse, CSM are în vedere ca, în funcţie de calendarul ce urmează să fie stabilit de Guvern pentru adoptarea celor două acte normative, să planifice o şedinţă a plenului pentru avizarea lor, la o dată ce va fi anunţată ulterior.
Declaraţiile Laurei Codruţa Kovesi
„Am avut discuţie cu ministrul Justiţiei într-un cadru instituţional, împreună cu procurorul general şi cu procurorul-şef DIICOT, săptămâna trecută, într-o zi de luni (...), ocazie cu care domnul ministru a promis ferm că orice modificare de lege se va face, atât a Codului penal, a Codului de procedură penală sau a oricărei legi care ne influenţează activitatea, va fi discutată în sistem. Văd că şi-a încălcat această promisiune. De fapt, mă aşteptam", a spus Kovesi la Europa FM.
Referindu-se la declaraţiile lui Florin Iordache cu privire la elaborarea a două acte normative — unul care vizează graţierea pentru anumite fapte şi un altul care ţine cont de deciziile CCR în domeniu—, şefa DNA a spus că se îndoieşte de buna-credinţă a ministrului.
"Practica judiciară, cel puţin cea după decizia Curţii Constituţionale privind abuzul în serviciu, este o practică unitară. (...) Este foarte clară şi motivarea Curţii Constituţionale, nu văd ce ar trebui clarificat. Dar, dacă este aşa, pentru că în acest moment eu mă îndoiesc de buna-credinţă, cel puţin a ministrului de Justiţie, care a promis că astfel de proiecte vor fi discutate înainte şi nu după (...), mă îndoiesc că este de bună-credinţă. Şi, dacă este doar o clarificare, de ce se lucrează în secret? De ce se lucrează noaptea şi nu are nimeni acces la aceste proiecte? De ce trebuie să le citim pur şi simplu din Monitorul Oficial şi adoptate în şedinţă de Guvern? De ce nu sunt trecute pe ordinea de zi, dacă este doar o simplă clarificare? De ce nu este o procedură transparentă?", a afirmat Kovesi.
Ministerul Justiţiei a finalizat marţi elaborarea a două acte normative — unul care vizează graţierea pentru anumite fapte şi un altul care ţine cont de deciziile CCR în domeniu—, a declarat ministrul Florin Iordache.
El a precizat, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, că actele normative au fost transmise miercuri dimineaţă spre consultare tuturor instituţiilor şi asociaţiilor profesionale din domeniu.
Totodată, premierul Sorin Grindeanu a declarat, miercuri, că în şedinţa de Guvern s-au discutat "lucrurile comunicate din timp", precizând că, potrivit Constituţiei, "avem voie să dăm graţiere şi amnistie", deci aceste lucruri "nu sunt împotriva legii".
El a menţionat că nu va fi dezincriminat nici conflictul de interese şi nici abuzul în serviciu, ci "se clarifică aceste lucruri din punctul de vedere al Ministerului Justiţiei, în concordanţă cu deciziile Curţii Constituţionale".
"Orice decizie a Curţii Constituţionale este obligatorie. Nu ne putem face că nu o avem. Această clarificare pe care Ministerul Justiţiei o face acum şi o transmite spre dezbaterea publică e viziunea Ministerului Justiţiei", a subliniat Grindeanu.
Comments