Hei, RUP dat de procurori. Ce se intampla atunci cand pradatorii sexuali nu semneaza prezenta la pol...
In Registrul Agresorilor Sexuali sunt azi 65.000 de persoane, supravegheate de circa 6.000 de politisti. Cei din registru trebuie sa respecte mai multe obligatii, impuse prin lege. Daca nu o fac, comit o infractiune, insa cel mai adesea, ei nu patesc nimic: in 31 din 37 de dosare penale deschise, procurorii au dat solutia de ,,renuntare la urmarirea penala" (RUP).&
Din 1.507 inculpati trimisi in judecata anul trecut pentru infractiuni sexuale, 100 erau recidivisti, precizeaza Parchetul General. Multi dintre ei figurau in Registrul Agresorilor Sexuali si se aflau, teoretic, sub supravegherea politiei. Asta nu i-a impiedicat sa faca noi victime.&
Libertatea a descoperit, in dosarele aflate pe rolul instantelor, sute de astfel de cazuri, pe care le-a prezentat in primul episod al acestei serii.
Intr-un singur dosar a fost dat un verdict pentru un agresor sexual, care nu a respectat obligatiile impuse de lege, si a primit 4 luni si 15 zile de inchisoare pentru incalcarea Legii Registrului Agresorilor Sexuali.
Cand a aparut, Registrul Agresorilor Sexuali (RAS) din Polonia continea 3.392 de nume. In Romania, o tara cu jumatate din populatia Poloniei, RAS avea, la inceput, peste 45.000 de persoane inregistrate. De 13 ori mai mult decat in Polonia. Cum se explica aceasta diferenta uriasa?
Registrul celor ,,multi chemati, putini alesi"
In Polonia, in RAS sunt trecuti cei condamnati definitiv pentru viol, agresiuni sexuale asupra minorilor si pornografie infantila.&
In registrul din Romania apar cei condamnati, dar si cei cercetati. Si nu doar pentru viol, molestarea copiilor si pornografie infantila, ci si pentru proxenetism, ultraj contra bunelor moravuri, trafic de minori sau de persoane, agresiune sexuala, hartuire sexuala, folosirea abuziva a functiei in scop sexual, exploatarea cersetoriei, folosirea unui minor in scop de cersetorie, folosirea serviciilor unei persoane exploatate, folosirea prostitutiei infantile.&
Acum doi ani, Politia Romana a platit 1.110.000 de euro pentru realizarea RAS. Registrul din Polonia a costat de trei ori mai putin (350.000 de euro), iar o parte din el <a href="https://rps.ms.gov.pl/en-US/Public#/home" target="_blank" rel="noreferrer noopener">e publica</a> si poate fi accesata de intreaga lume. Contine pozele si datele a 1.295 de pradatori sexuali care au agresat copii sub 15 ani sau au comis violuri cu cruzime.
,,Statul are datoria de a proteja copilul, nu pedofilul", declara in 2018, la lansarea acestui registru, ministrul justitiei din Polonia, Zbigniew Ziobro. El a explicat ca ,,un astfel de infractor, dupa ce iese din inchisoare, trebuie sa fie sub supraveghere permanenta, pentru ca toti sa stie ca el e vecinul lor", iar registrele publice, care ,,exista in intreaga lume, inclusiv in SUA", ,,reprezinta o metoda buna de protejare a victimelor".
Romania: 6.000 de politisti monitorizeaza 65.000 de persoane
In Romania, registrul e secret, iar de supravegherea agresorilor se ocupa exclusiv politia. Investigatiile Criminale, in mediul urban, si politia rurala, pentru cei din registru ce nu locuiesc la oras. ,,Cred ca sunt in jur de 5.000-6.000 de politisti, cu totul", spune cms. sef Vasile Zelca, liderul SNPPC, cel mai mare sindicat al politistilor din Romania.
Numarul celor inscrisi in Registrul Agresorilor Sexuali a ajuns anul acesta, potrivit datelor furnizate de IGPR la cererea Libertatea, la 65.000. 6% dintre ei au fost condamnati pentru viol.
Dar potrivit legii dupa care functioneaza registrul, celor care au violat copii li se aplica aceleasi reguli de monitorizare ca si celor condamnati pentru proxenetism sau pentru ca au pretins favoruri sexuale la locul de munca.
Cei inscrisi in registru au obligatia ca, mai mult de o data la 3 luni, sa se prezinte la politie, conform unui grafic de prezenta. Iar daca pleaca de acasa pentru mai mult de 15 zile, ei trebuie sa raporteze la politie unde se duc, in ce scop si pentru cat timp.&
Nerespectarea acestor obligatii constituie infractiune si, potrivit legii, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
Din 37 de dosare, 31 s-au inchis cu RUP&
Atunci cand politistul constata ca cel supravegheat de el nu-si respecta obligatiile, sesizeaza procurorul si e intocmit un dosar penal.&
La nivel national nu exista nicio evidenta a dosarelor deschise pentru nerespectarea obligatiilor de catre cei inscrisi in Registrul Agresorilor Sexuali, recunosc Politia Romana si Parchetul General, in raspunsurile furnizate la solicitarea Libertatea.&
Potrivit datelor de pe portalul de jurisprudenta, din iulie 2021, cand a aparut registrul, si pana in prezent, pe rolul instantelor au fost inregistrate 37 de astfel de dosare. Dintre acestea, 31 erau inchise de procuror, prin ,,renuntarea la urmarire penala" (RUP). Instantele au confirmat solutia.
In alte 6 dosare, cu cazuri similare, procurorii i-au pus sub acuzare pe cei care nu au respectat obligatiile si i-au trimis in judecata. Pana acum, intr-unul singur a fost dat un prim verdict.
Violator in serie, adus cu mandat si apoi iertat
Printre cei care au refuzat sa se supuna monitorizarii politiei si au beneficiat apoi de clementa procurorilor e si un barbat de 64 de ani din Vrancea, condamnat pentru patru violuri.
A comis prima fapta in 1995 si a primit 3 ani de inchisoare. Imediat dupa ce a fost pus in libertate, el s-a intors acasa si a inceput ,,vanatoarea". Ataca femeile pe care le prindea singure, pe camp sau pe drumurile de la marginea satelor. Dat in urmarire generala, a fost prins si condamnat pentru alte trei violuri, la 9 ani de inchisoare.
S-a liberat conditionat in noiembrie 2004, iar de atunci, a stat departe de puscarie. In iunie 2021, el a fost inscris in Registrul Agresorilor Sexuali, iar de supravegherea lui se ocupa Politia din Marasesti.
Abia in ianuarie 2022, l-au chemat, i-au explicat ce obligatii are si i-au dat un grafic de prezenta, ca sa stie cand trebuie sa vina la politie. Dar barbatul a refuzat si, luni la rand, s-a ascuns de politisti. ,,Locuieste efectiv la adresa de domiciliu, dar nu doreste sa colaboreze cu organele de politie", au consemnat in raport cei care au mers acasa la el, pentru verificari.&
In noiembrie 2022, politia a obtinut mandat si a intrat peste el in casa. Barbatul era acuzat de savarsirea a trei infractiuni la Legea Registrului Agresiunilor Sexuale. Dar o luna mai tarziu, Parchetul de pe langa Judecatoria Panciu a renuntat la urmarirea penala. Iar instanta a confirmat apoi solutia si a motivat ca ,,pericolul social al faptelor este insuficient, pentru a aprecia ca exista un interes public in urmarirea acestora".
Cum e justificata incalcarea obligatiilor&
La audierea unde a fost adus cu mandat, barbatul din Vrancea a explicat ca n-a vrut sa incalce legea, dar ,,a avut anumite probleme medicale si, din aprilie pana in august 2022, a stat acasa, in pat".&
Un alt barbat, din judetul Cluj, care a fost condamnat in 2003 pentru viol, a spus ca nu a putut veni la politie pentru ca se deplaseaza greu si nu vede bine. (Incheiere Judecatoria Dej)
Condamnat in 2011 pentru tentativa de viol, un barbat din Braila a explicat ca n-a mai ajuns la politie, pentru ca a avut niste probleme medicale si a plecat din casa unde locuia, dupa ce s-a certat cu tatal vitreg.& (Incheiere Judecatoria Ramnicu Sarat)
Alt barbat, din judetul Neamt, a spus ca de nervi n-a respectat obligatiile, pentru ca ,,autorii violului pentru care el a fost condamnat nu au fost chemati la politie". El a adaugat ca, si daca ar fi condamnat cu suspendare, n-ar putea munci in folosul comunitatii, pentru ca ,,a suferit doua preinfarcturi". (Incheiere Judecatoria Bicaz)
Un barbat din Vrancea, inculpat pentru act sexual cu un minor cu varsta sub 14 ani, a spus ca nu s-a putut prezenta la politie, conform graficului de prezenta, pentru ca ,,a uitat efectiv, deoarece a avut grija de copilul sau in varsta de 11 luni". (Incheiere Judecatoria Panciu)& &
In Arges, un barbat condamnat in 1995 pentru tentativa de viol a spus ca a pierdut hartia cu graficul de prezenta si nu mai stia cand trebuie sa vina. Politia nu a dat de el vreme de 7 luni, pentru ca barbatul nu mai raspundea nici la telefon. (Incheiere Judecatoria Topoloveni).
In judetul Cluj, un alt barbat din Registrul Agresorilor Sexuali a motivat ca n-a putut ajunge la politie, pentru ca, mai intai, n-a avut cu cine sa-si lase oile, iar mai tarziu a plecat la munca in Italia. (Incheiere Judecatoria Turda).&
Multi dintre cei cercetati pentru nerespectarea obligatiilor din legea registrului au spus ca nu s-au putut prezenta la politie pentru ca se aflau in strainatate, la munca.
Potrivit dispozitiilor interne, atunci cand ei pleaca in alta tara, ,,politistul de caz informeaza autoritatile politienesti din statele respective", ,,luand in considerare riscul recidivei" si pentru a preveni si combate criminalitatea transfrontaliera. In cazul celor care s-au sustras obligatiilor, politistii n-au avut ce sa anunte in alte state, pentru ca ei au aflat despre deplasarile in strainatate abia dupa ce ,,supravegheatii" s-au intors in tara.
Cum se masoara interesul public in astfel de cauze
Conform Codului de procedura penala, procurorul poate dispune renuntarea la urmarirea penala in cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedepse cu inchisoarea de cel mult 7 ani si cand se constata ca nu exista un interes public in urmarirea faptei.
Cei de la Institutului National al Magistraturii enumera criteriile de apreciere a interesului public: ,,persoana inculpatului, conduita anterioara comiterii infractiunii, continutul faptei, modul si mijloacele de savarsire, scopul urmarit, imprejurarile concrete de savarsire, urmarile produse sau care s-ar fi putut produce, eforturile facute de inculpat pentru inlaturarea/diminuarea consecintelor infractiunii".
Anul trecut, potrivit Parchetului General, procurorii au dat RUP in 57.592 de dosare; mai multe decat cele finalizate (50.179) cu rechizitorii sau acorduri de recunoastere a vinovatiei.
Cum motiveaza magistratii ,,lipsa interesului public"
In cazul celor din Registrul Agresorilor Sexuali care nu s-au supus monitorizarii, judecatorii au admis solutia de renuntare la urmarire penala cu urmatoarele argumente:
? Judecatoria Orsova: ,,Cheltuielile judiciare pe care le-ar presupune efectuarea in continuare a cercetarii penale sunt foarte mari, existand o disproportie vadita intre aceste cheltuieli si gravitatea urmarilor produse, dar si necesitatea orientarii cercetarilor organelor de urmarire penala catre infractiuni mai grave".
? Judecatoria Faurei: ,,Judecatorul de camera preliminara are in vedere si cheltuielile pe care le-ar putea implica desfasurarea unui proces penal, care sunt intr-o disproportie vadita cu gravitatea urmarilor faptei de natura penala care are un pericol social redus".
? Judecatoria Galati: ,,Fapta nu prezinta un grad de pericol social ridicat" si ,,nu exista un interes public in urmarirea acesteia".
? Judecatoria Hateg: ,,Interesul public in urmarirea unei activitati infractionale trebuie raportat si la situatia mentinerii unui dosar in instrumentare, in conditiile in care s-au epuizat toate cercetarile".
? Judecatoria Sibiu: ,,Fapta a adus atingere minima valorilor sociale aparate de legea penala".&
? Judecatoria Roman: ,,Se retine ca fapta a fost savarsita fara ca suspectul sa fi avut metode elaborate de a se sustrage, din contra, modalitatea de savarsire fiind una relativ rudimentara".
Judecatorul care a condamnat: ,,S-a produs o stare de pericol"
La Medgidia, intr-un caz similar cu cele de mai sus, judecatorul a apreciat ca sustragerea de la monitorizare a produs ,,o stare de pericol pentru relatiile sociale, vizand necesitatea prevenirii si combaterii faptelor de natura sexuala prevazute si pedepsite de legea penala, precum si pentru a evita riscul recidivei".&
E singurul dosar in care a fost dat un verdict, de cand a aparut Registrul Agresorilor Sexuali. Condamnat in trecut pentru viol, Remus H. a fost prins in noiembrie anul trecut, dupa ce i-a furat portofelul unui barbat, pe strada. A fost trimis in judecata pentru furt, dar si pentru nerespectarea obligatiilor din legea privind Registrul Agresorilor Sexuali. La proces, si-a recunoscut ambele fapte, iar in decembrie anul trecut, Judecatoria Mangalia l-a condamnat la 1 an, 7 luni si 15 zile de inchisoare cu executare.&
Din pedeapsa, 4 luni si 15 zile de inchisoare sunt pentru incalcarea Legii Registrului Agresorilor Sexuali. Decizia nu e definitiva, iar Remus H. a facut apel.&
Alte dosare care au fost trimise in judecata
La nivel national, mai sunt alte cinci dosare in care procurorii au decis ca exista totusi un interes public in urmarirea faptei:& &
? Un barbat condamnat in 2013 pentru viol a parasit localitatea de domiciliu trei saptamani, fara sa anunte politia. Procurorii l-au trimis in judecata in august 2022, iar Judecatoria Alesd va pronunta o prima decizie pe 22 martie.
? Parchetul de pe langa Judecatoria Zarnesti a trimis in judecata un barbat care, fara stirea politiei, s-a mutat intr-un alt sat din judetul Brasov. Primul verdict din dosar va fi dat pe 24 aprilie.
? Un alt barbat, din Sibiu, care nu s-a prezentat la sediul politiei conform graficului de prezenta, a fost trimis in judecata de procurori in octombrie 2022. Judecatoria Sibiu va da un prim verdict in dosar pe 6 aprilie.
? Si Parchetul de pe langa Judecatoria Alba Iulia a trimis in judecata un barbat care nu a respectat graficul de prezenta impus de politie. Urmatorul termen al procesului e pe 28 martie.&
? Procurorii din Carei au trimis in fata instantei un barbat care nu si-a respectat obligatiile din legea registrului. In plus, pentru ca a amenintat cu briceagul un comesean de la o terasa, el a fost acuzat si de tulburarea ordinii si linistii publice. Luna trecuta, Judecatoria Carei a decis ca procesul poate incepe.
Cum e pedepsita in alte tari nerespectarea obligatiilor
Pe langa registrul public, Polonia are si un registru cu acces limitat, in care sunt inscrisi infractorii minori si cei considerati mai putin periculosi. Si ei, dar si cei din registrul public au obligatia sa raporteze la politie orice schimbare de adresa, in cel mult 3 zile, dar si orice deplasare in strainatate. Legea din Polonia prevede ca incalcarea acestor obligatii se pedepseste cu arestarea, restrangerea libertatii sau cu amenda de cel putin 1.000 de zloti (212 euro - n.r.).
In Franta, unde exista un registru similar celui din Romania, cei inscrisi sunt obligati sa-si declare adresa anual, dar si orice schimbare de domiciliu, in termen de 15 zile, la sectia de politie sau de jandarmerie la care sunt arondati. Nerespectarea acestor reguli se pedepseste cu inchisoarea de maximum 2 ani si cu 30.000 de euro amenda.
Si in Marea Britanie, registrul (ViSOR) are acces limitat, dar anumite categorii de persoane (parintii, tutorii sau ingrijitorii) pot cere politiei sa le spuna daca cineva a fost condamnat pentru infractiuni la viata sexuala, atunci cand suspecteaza ca el reprezinta un pericol pentru copii.&
Cei inscrisi in ViSOR trebuie sa notifice la politie orice plecare in strainatate ce depaseste 3 zile, orice adresa noua la care ar putea locui mai mult de o saptamana, orice ocazie in care ar putea sta in preajma unui copil mai mult de 12 ore, dar si detalii despre conturile bancare si cardurile de debit, pentru a preveni actele de pornografie infantila. In Marea Britanie, incalcarea acestor reguli e pedepsita cu inchisoarea de cel mult 5 ani.
Va urma: Mai multe persoane au obtinut radierea din Registrul Agresorilor Sexuali, iar CCR e asaltata de sesizari in care se reclama ca registrul e neconstitutional.
Comments