IN SEMN DE PROTEST – Serviciul de Probatiune Maramures si-a intrerupt spontan activitatea

IN SEMN DE PROTEST – Serviciul de Probatiune Maramures si-a intrerupt spontan activitatea

Serviciul de Probatiune Maramures si-a intrerupt spontan activitatea in cursul zilei de azi 16 aprilie, in intervalul orar 09.00-13.00, in semn de protest fata de prevederile Proiectului de lege privind masurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate care urmeaza a primi votul final azi, in Parlamentul Romaniei.

Sindicatul National al Consilierilor din Serviciile de Probatiune (SNCSP) se opune transformarii consilierilor de probatiune in gardieni insarcinati cu paza detinutilor care isi vor executa pedepsele la domiciliu, prin supraveghere cu bratara electronica, asa cum prevede, in prezent, Proiectul de lege privind masurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate care urmeaza a primi votul final astazi in Parlament.

Plasarea unor astfel de atributii in sarcina consilierilor de probatiune nu doar ca este total nepotrivita (in raport cu pregatirea si pozitia acestora in cadrul sistemului de justitie), dar, in plus, va afecta atat functionarea sistemului de probatiune, care se confrunta de cativa ani cu probleme grave legate de lipsa resurselor umane si materiale, cat si siguranta publica, in conditiile in care supravegherea viitorilor detinuti cu bratara electronica va fi deficitara.

Pentru a trage un semnal de alarma cu privire la consecintele nefaste pe care le va avea acest proiect de lege daca este adoptat de Parlament in forma actuala, consilierii de probatiune din Bucuresti si alte 23 de judete – Arad, Arges, Bistrita-Nasaud, Botosani, Braila, Constanta, Covasna, Dambovita, Dolj, Hunedoara, Iasi, Ilfov, Mehedinti, Maramures, Mures, Neamt, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Valcea, Vrancea – au anuntat ca vor protesta astazi, intre orele 09:00 si 13:00, prin intreruperea lucrului si stationarea in fata sediilor serviciilor de probatiune.

Potrivit celor mai recente date statistice, in cele 41 de servicii de probatiune din intreaga tara lucreaza in total, 552 de consilieri de probatiune, care au in evidenta aproape 100.000 de persoane condamnate pentru diverse infractiuni la pedepse neprivative de libertate (amanarea aplicarii pedepsei, suspendarea pedepsei, masurile educative aplicate minorilor), in 2017 inregistrandu-se o crestere de aproximativ 30% a numarului de cazuri aflate in lucru fata de anul 2016.

Cu alte cuvinte, in medie, un singur consilier de probatiune supravegheaza in jur de 200 de persoane condamnate, spre deosebire de colegii sai din alte tari europene, care gestioneaza cel mult 50 cazuri/consilier.

Prin comparatie, in sistemul penitenciar isi executa pedeapsa in regim de detentie in jur de 23.000 de condamnati (de 4 ori mai putini decat cei aflati in supravegherea serviciilor de probatiune).

De subliniat faptul ca din 2013 pana in prezent, ulterior intrarii in vigoare a noului Cod Penal, numarul detinutilor din penitenciare a scazut cu aproximativ 10.000, iar numarul persoanelor aflate in supravegherea serviciilor de probatiune a crescut cu aproximativ 70.000, astfel ca in prezent, din 5 persoane condamnate, doar una se afla efectiv in penitenciar, celelalte 4 executand pedepse neprivative de libertate.

Dintre cei 23.000 de condamnati aflati inca in penitenciar, putem estima ca cel putin o treime ar putea beneficia de prevederile actuale ale proiectului de lege aflat in dezbaterea Parlamentului, urmand sa execute restul de pedeapsa la domiciliu, prin supraveghere cu bratara electronica.

In expunerea de motive, initiatorii acestui proiect de lege estimeaza ca pentru a putea face fata noilor atributii, ar fi necesar sa existe 5000 de consilieri de probatiune la nivel national (deci de 10 ori mai multi decat in prezent), un obiectiv total nerealist si imposibil de atins in termenul prevazut pentru acest lucru, de 180 de zile.

Desi cresterea numarului de consilieri este o masura extrem de necesara avand in vedere volumul de munca din prezent, Strategia de dezvoltare a sistemului de probatiune propusa recent de Ministerul Justitiei prevede angajarea a doar 400 de noi consilieri pana in 2020, masura care nu este suficienta nici macar pentru a acoperi deficitul de personal din conditiile actuale, fara a lua in calcul prevederile proiectului legislativ.

Cei 552 de consilieri de probatiune existenti la nivel national isi desfasoara activitatea cu precadere in orasele resedinta de judet, unde sunt situate sediile serviciilor de probatiune, la zeci sau sute de kilometri fata de domiciliile persoanelor condamnate. Avand in vedere lipsa de personal (sunt numeroase judete unde nu exista mai mult de 10 consilieri de probatiune), cat si distantele semnificative care trebuie parcurse, este evident ca sistemul de probatiune nu poate asigura in mod real supravegherea detinutilor care, conform proiectului de lege, vor executa pedeapsa la domiciliu, cu bratara electronica, in cazul acestora fiind necesare o monitorizare permanenta, inclusiv pe timp de noapte, precum si interventii rapide in teren in cazul in care condamnatii nu respecta conditiile de detentie, un astfel de regim de lucru fiind specific institutiilor din sistemul de ordine publica , si nu serviciilor de probatiune.

Consilierii de probatiune, avand in vedere specificul muncii lor (derularea intrevederilor cu persoanele supravegheate si controlul modului in care acestea respecta si executa obligatiile stabilite prin sentinta penala, colaborarea cu instantele de judecata si alte institutii, derularea de programe de reintegrare sociala a infractorilor etc.) isi desfasoara activitatea pe timpul zilei, in regim de 8 ore/zi, cinci zile pe saptamana. De asemenea, consilierii de probatiune nu sunt instruiti in tehnici speciale de interventie in situatii cu potential violent,iar serviciile de probatiune nu dispun de soferi si nici de autoturisme.

Nu in ultimul rand, trebuie avut in vedere faptul ca profesia de consilier de probatiune presupune o activitate complexa, care vizeaza controlul modului in care persoanele respecta masurile si obligatiile stabilite de instanta, precum si interventii la nivel psiho-social, toate avand ca obiectiv reintegrarea sociala a infractorilor si prevenirea comiterii unor noi infractiuni de catre acestia.

Consilierii de probatiune au la baza studii de drept sau stiinte sociale (psihologie, sociologie, asistenta sociala), iar reducerea rolului lor la cel de simpli paznici sau gardieni ai detinutilor supravegheati prin bratara electronica ar reprezenta o indepartare semnificativa de la misiunea de baza a sistemului de probatiune si scopul pentru care a fost creat acesta.

Reprezentantii sindicali ai consilierilor de probatiune au transmis obiectiile de mai sus catre membrii Comisiei juridice a Camerei Deputatilor atat in scris, cat si verbal, replica ulterioara a presedintelui comisiei, deputatul Eugen Nicolicea, reprodusa de canalele de televiziune, fiind ca "cei de la probatiune au venit doar sa se planga, nu sa aduca si solutii". SNCSP subliniaza ca ceea ce se interpreteaza, in mod gresit, drept "plangeri" reprezinta de fapttristarealitate a sistemului de probatiune, care, neglijatani de-a randul de toateguvernarile, estebruscredescoperit de diverse fortepolitice ca "solutie" miraculoasa la fel de fel de probleme ale sistemuluipenitenciar din Romania.

Crina Mocanu, presedinte SNCSP

The post IN SEMN DE PROTEST – Serviciul de Probatiune Maramures si-a intrerupt spontan activitatea appeared first on actualmm.ro.