INVESTIGATIE. Un manager politic face risipa de zeci de milioane de euro, pe tehnologii pompoase, ca...
O licitatie de 50 milioane de euro pentru dotarea intregii retele de transfuzie din tara s-a blocat in urma cu o luna, dupa ce participantii la licitatie au observat ca o singura firma poate indeplini cerintele din caietele de sarcini pentru 40% din suma alocata (20 de milioane de euro).
Pandemia COVID a repus in discutie investitiile necesare din sanatate. De asemenea, se asteapta miliarde de euro de la Uniunea Europeana.& Dar aceasta cursa a cheltuielilor este prioritizata de oameni numiti politic si legati la interese de afaceri. Astazi, despre ce poate face un director care a fost consilier sub ministrul PSD Sorina Pintea, dar si sub liberalul Cristian Busoi.
Institutul National de Hematologie Transfuzionala (INHT) este structura care coordoneaza reteaua formata din cele 41 de centre de transfuzie din tara si gestioneaza banii alocati pentru investitii.
Pana acum, cand vorbim de investitii in sistemul national de transfuzie, vorbim despre sume derizorii, de cateva zeci de mii de euro: in 2016, de pilda, INHT a primit cu titlul de buget alocat pentru investitii suma de 33.000 de euro necesara pentru repararea unui acoperis care se prabusise.
Dupa decenii in care Ministerul Sanatatii a ignorat aceasta zona strategica, iar fiecare centru s-a carpit cum a putut, din donatii si sponsorizari, anul acesta a fost demarata o licitatie pentru modernizarea intregii retele de transfuzie.&
Astfel, Institutul National de Hematologie Transfuzionala a lansat, la 21 iunie, o licitatie in valoare de 243.636.515 lei, aproximativ 50 milioane de euro
Suma reprezinta 13% din valoarea totala a pietei de dispozitive medicale din Romania, estimata la 364 milioane de euro in 2019.
Ce s-a licitat
In licitatie, produsele sunt grupate in trei loturi, inegale ca valoare:
echipamente frigorifice;echipamente pentru testarea sangelui;echipamente pentru colectare si procesare componente sangvine.&
Cea mai mare parte din suma este alocata lotului 2: 208.307.206 lei, adica 85% din valoarea totala a licitatiei.
Din lotul al doilea fac parte si echipamentele de serologie virala, necesare in testarea sangelui pentru boli infectioase: HIV, hepatita B, hepatita C s.a. Acestor echipamente li se aloca pana la 107.202.000 lei (aproape 22 de milioane de euro), pentru 12 pana la 30 de bucati.
Un singur producator poate indeplini conditiile din caietul de sarcini!
La data de 1 iulie 2020, doua companii au depus contestatii, in care acuza felul in care a fost facuta lotizarea, gruparea echipamentelor de testare intr-un singur lot gigant.&
Acest detaliu referitor la felul in care a fost impartita licitatia este important, pentru ca, daca o firma nu are un singur echipament din tot lotul, nu poate sa participe de una singura la procedura (ci doar in asociere cu alte firme).
In plus, o contestatie acuza ca redactarea caietului de sarcini favorizeaza producatorul american Abbott, al carui echipament Allinity S este singurul care indeplineste o parte dintre cerintele INHT.&
Una dintre aceste cerinte este ca echipamentul sa proceseze minimum 500 de teste pe ora - adica sa testeze de 5 tipuri de virusuri sangele colectat de la 100 de donatori, intr-un interval de 60 de minute.& &
Aceasta capacitate tehnica reprezinta un volum de doua ori mai mare decat al celorlalte echipamente din aceeasi gama, dupa cum s-a promovat chiar producatorul in comunicatul de presa emis la lansarea echipamentului.&
Pe langa faptul ca acest criteriu este bifat de un singur producator, el este si exagerat raportat la nevoile reale ale sistemului.
Ce am descoperit
Libertatea a mers pe firul acestei povesti si astfel am descoperit:&
Un plan de investitii care ignora nevoile reale;Un manager numit politic, care ridica din umeri, cand e pus in fata acuzatiilor;Personal care se imputineaza cu fiecare zi;Centre de transfuzie care stau sa cada si traiesc din donatii sau sponsorizari si sunt cuprinse de lipsuri elementare.&
Totul, intr-un decor kafkian in care autoritatile finanteaza cu un buget colosal echipamente inutile.
Sefa INHT, Violeta Oancea, omul lui Pintea si Busoi
In incercarea de a obtine pozitia oficiala a institutului cu privire la acuzatiile firmelor contestatare, Libertatea a stat de vorba cu dr. Violeta Oancea, directoarea INHT din decembrie 2018.
Oancea a fost consiliera personala a fostului ministru al sanatatii Sorina Pintea, director adjunct al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si consiliera a fostului sef al CNAS, Cristian Busoi.
Nu este prima oara cand presa intalneste numele liberalului Cristian Busoi in deciziile si afacerile din sanatate.
Oancea: "Deja intram in lucruri mult prea tehnice"
Intrebata specific de acest criteriu din caietul de sarcini, Violeta Oancea, directoarea INHT, se ascunde in spatele colegilor.
"Nu le-am facut eu. Din punct de vedere tehnic, colegii mei... Daca dv. credeti ca eu, ca si manager, ma pot apleca pana la a spune: trebuie sa fie cu floricica la dreapta sau cu floricica la stanga, este o mare greseala si sunteti intr-o mare eroare".
"La serologie virala s-a cerut un prag minim la echipamentele de serologie virala de 500 de teste pe ora. Acest criteriu este indeplinit de un singur produs".
"Deja intram in lucruri mult prea tehnice. Mi-e greu sa ma pronunt si sa spun acum un lucru care maine sa mi se explice si sa nu pot sustine ce va spun dv. astazi. Imi pare rau daca din tot efortul nostru s-a inteles lucrul asta. Pentru ca a fost un efort, de a fundamenta, de a pune pe hartie nevoia reala. Ca nu vorbim de niste dorinte in afara unei realitati".
De 10 ori mai mult decat nevoia reala din sistem
De fapt, in Romania se fac aproximativ 420.000 de donari anual, in toate cele 41 de centre de transfuzie sangvina.
In medie sunt procesate 40 de donari pe zi, intr-un centru (numarul variaza de la judet, la judet).
Protocolul de testare cere ca pentru fiecare donare sa se faca 5 teste. Cu alte cuvinte, este nevoie de un echipament care sa faca 200 de teste pe zi, de 2,5 ori mai putine decat capacitatea ceruta pe ora in caietul de sarcini.
La un astfel de flux de donatori, cerinta INHT depaseste de 10 ori nevoia din centre.
Cat se doneaza la Bucuresti, Ploiesti si Tg. Jiu
Cel mai performant centru, Bucurestiul, are 250 de donari pe zi, deci face aproape 1.250 de teste pe zi. Insa aceasta este o exceptie, majoritatea centrelor din tara au cateva zeci de donari zilnic.
Al doilea dupa Bucuresti este Ploiestiul, cu 22.000 de donari pe an - deci sub 500 de teste pe zi.&
In centre ca Salaj sau Targu Jiu sunt 30, respectiv 20 de donari in medie pe zi, deci sub 150 de teste zilnice - adica 15 minute de lucru pentru echipamentul cerut in caietul de sarcini.
Membru al comisiei de licitatie: "Nu-mi amintesc de chestia cu 500 de teste pe ora. Nu poti sa pui asa ceva"
De altfel, chiar membrii comisiei care au elaborat aceste criterii recunosc ca aceasta cerinta este excesiva.& & &
"Nu-mi amintesc de chestia cu 500 de teste pe ora. Cand se pune un numar mare de teste, se pune pentru echipamentele putine la nivel de retea si ele acopera o zona mare. Eu nu-mi amintesc sa fi scris asta. Eu sunt om de laborator, cred ca e o speculatie. In mod normal, nu poti sa pui asa ceva", spune dr. Adriana Turculeanu, director Centrul de Transfuzii Sangvine Craiova si om care a fost in forul care a elaborat cerintele ajunse in caietul de sarcini.
Singura posibila justificare a autoritatilor ar fi o reconfigurare a retelei de transfuzie, prin concentrarea testarilor in doar cateva centre - o idee veche, pana acum ramasa la stadiul de proiect.&
Daca vor sa centralizeze in cateva orase, de ce se cer intre 12 si 30 de echipamente?
"Daca se intentioneaza reorganizarea sistemului de transfuzie, si se intentioneaza, adica, concentrarea testarii si se testeaza toata tara la un laborator, doua-trei maxim, atunci ar avea logica", spune Doina Gosa, director al Centrului de Transfuzii Sangvine Bucuresti.
Numai ca, in prezent, fiecare din cele 41 de centre testeaza sangele colectat, iar in licitatia organizata de INHT, se cer intre 12 si 30 de astfel de echipamente, nu doua, trei.
Intr-un interviu pentru Libertatea, sefa INHT, Violeta Oancea, recunoaste, la randul ei, ca estimarea din caietul de sarcini este exagerata.
Libertatea: La serologie era specificata o cantitate de 30 de echipamente de serologie virala.Dr. Oancea: Este enorm, este exclus. Vorbim de parte de minim si de maxim. Pot sa pun trei, dar pana sa lucrez pe trei, am nevoie de cinci.&
Libertatea: 12 era cantitatea minima. Daca 30 e enorm, 12 cat ar fi?Dr. Oancea: Nu cred ca ar fi mult.
Un sistem in colaps, care nu are acoperite nevoile de baza
De la prabusirea comunismului pana azi, sistemul national de transfuzii a functionat pe avarii: cu o criza tot mai mare de personal, in cladiri invechite si deteriorate si cu echipamente obtinute din donatii sau sponsorizari, la nivelul fiecarui centru.
"In majoritatea cazurilor, spatiile sunt vechi, invechite si inadecvate pentru a permite operatiunilor sa se desfasoare in conditii de siguranta, minimizand riscurile si erorile si permitand o curatare si intretinere eficiente",<a href="https://www.hozoc.com/wp-content/uploads/2019/06/En-Ro-Audit-of-Romanian-Blood-Transfusion-Service-2017_Final-Report.pdf"> arata</a> un raport de audit, realizat de Comisia Europeana in 2017, la propunerea Ministerului Sanatatii.
"Echipamentul este, in general, vechi, invechit, inadecvat si adesea insuficient pentru a permite o gestionare eficienta si actualizata a activitatilor de colectare, testare si prelucrare a sangelui", mai indica raportul.
La capitolul echipamente, centrele inca nu au acoperite nevoile de baza. "S-a pus problema sa se ia frigidere, congelatoare pentru plasma, sa se ia intai lucrurile acestea absolut necesare pentru desfasurarea activitatii minimale - si dupa aceea, sa se ia celelalte in laborator", spune dr. Adriana Turculeanu. De altfel, "asa a fost si discutia dintre reprezentantii Comisiei Europene si Ministerul Sanatatii".
De la Bucuresti la Chitila, cu avionul
Cu alte cuvinte, strategia INHT de a aloca cea mai mare parte din bani unei tehnologii ultraperformante de care nu e neaparat nevoie in centre pare sa fie cea a navetistului care incearca sa ajunga din Bucuresti in Chitila cu avionul.&
Cu atat mai mult e inexplicabil de ce s-a cerut o astfel de tehnologie, in conditiile in care, dupa cum recunoaste chiar Oancea, bugetul real alocat pentru investitii in acest an nu depaseste 20 de milioane de lei, de 12 ori mai putin decat valoarea totala a licitatiei.&
Miza licitatiei o reprezinta, practic, alocarea tuturor investitiilor in echipamente pentru sistemul national de transfuzie pe o perioada nedeterminata, dar estimata la cel putin 5 ani, catre o singura firma sau asociere de firme.
Cu alte cuvinte, cine castiga licitatia actuala si semneaza acordul-cadru cu INHT va furniza echipamente pana la epuizarea cantitatii maxime cuprinse in caietul de sarcini. Chiar daca INHT nu cumpara acum intreaga cantitate, institutia antameaza bugetul pentru investitii pe termen lung.
"Nu va pot spune, avand in vedere ca nu stim"
Sefa INHT apara aceste investitii invocand cresterea numarului de donatori, precum si o posibila reorganizare a centrelor. Aceasta crestere este insa infima, iar despre reorganizare, nu exista nimic mai mult decat un plan pe hartie, si acela nefinalizat.&
- Cu cat estimati ca poate creste numarul de donatori?- 5% in urmatorii doi ani.
- Pe zece ani aveti vreo estimare?- Haideti sa atingem doi ani.
- Mai exista un plan in sensul centralizarii centrelor?- Acest plan exista de... Exista si acest plan. As prefera sa povestim de lucrul asta la momentul la care eu voi termina ce am de scris in acel plan. Trebuie sa condensam un pic partea de testare, initial, partea de procesare.
- In cate centre s-ar concentra testarea, conform acestui plan?- Nu va pot spune, avand in vedere ca nu stim. Am putea incepe sa concentram testare la jumatate, de la 41 la 20.
- Asta inseamna ca aveti nevoie de 20 de echipamente de serologie?- Nu de 20. Poate am nevoie de 18, de 5. Nici cantitatea minima nu ma obliga nimeni sa o iau.
- Daca reducem la jumatate numarul centrelor, unul dintre centre ar procesa de doua ori mai multe teste decat in prezent, aproximativ. Chiar si centrul din Bucuresti, cel mai mare, ar procesa 500 de donari toata ziua.- Ati retinut ce v-am spus pe urmatorii doi ani? (n.r. - se refera la cresterea cu 5% a numarului de donatori.)
Medic: "Degeaba am un automat de 1.000 de probe, daca nu are cine sa mi le recolteze"
Ca sa intelegem contextul in care au loc aceste investitii, Libertatea a vorbit cu mai multi medici de la centrele de transfuzie din tara.&
Dialogurile cu ei contureaza o radiografie a unui sistem cu multe hibe. Intrebati de nevoile reale, niciunul nu indica nevoia unor aparate capabile de aceste performante, ci nevoi mai degraba logistice, de la renovarea cladirilor pana la autocare sau ambulante cu care sa poata merge in comunitate pentru a colecta sange de la donatori.
Problema comuna in toate centrele este lipsa acuta de personal. La Ploiesti, al doilea cel mai mare centru din tara, dupa Bucuresti, sunt doar 26 de angajati.
"Degeaba am eu un automat de 1.000 de probe, daca nu are cine sa mi le recolteze, ca omul, oricat l-ai pune pe o masina de performanta, pana nu interactionezi cu el, pana nu stai de vorba...", spune dr. Georgeta Hanganu, director Centrul de Transfuzii Sangvine Ploiesti.
Dr. Nicoleta Calutoiu, director CTS Gorj: Nu avem nici ambulanta
La Targu Jiu, nu exista nici macar o ambulanta a centrului, iar lucratorii se plang ca nu pot merge sa faca o caravana mobila pentru a spori numarul de donatori.
"Noi trebuie sa ne deschidem catre donatori, nu sa stam sa asteptam sa vina donatorul la noi. La noi e o particularitate: avem Targu Jiu ca un satelit fata de celelalte orase miniere, departate. Oamenii nu au bani pentru transport. Punctual, sunt convinsa ca am putea creste colecta", spune dr. Nicoleta Calutoiu, director CTS Gorj.
"Avem nevoie, in primul rand, de personal, de investitii in cladire, ambele pentru un confort mai bun al donatorului. Si de ceva cu care sa pot pleca in afara centrului. In Elvetia, de pilda, 50% de donari vin din colecta mobila. Eu nu am nici macar o autosanitara in momentul de fata", adauga aceasta.
Cladirea Centrului de Transfuzii Bucuresti risca prabusirea
"Se recomanda ca cladirile apartinand cel putin structurilor cele mai strategice (INHT, CT Bucuresti si cele opt CT regionale propuse) sa fie renovate de urgenta. Ar fi oportuna si economica pe termen lung gasirea unei locatii complet noi, calitative si cantitativ adecvate pentru INHT si CT Bucuresti", arata raportul de audit al Comisiei Europene.
Practic, centrele de transfuzie sunt cladiri vitale, trebuie sa stea in picioare la cutremure tocmai ca sa deserveasca nevoile de dupa dezastru. Dar sunt printre primele care vor cadea!
Centrul de Transfuzii Sangvine Bucuresti, care furnizeaza sange pentru 60 de spitale si gazduieste deja cele mai performante echipamente din reteaua de transfuzii, functioneaza intr-o cladire cu bulina rosie.
A fost proiectat in 1940, ca bloc de locuinte, iar la expertiza din 1991 s-a constatat ca nu se tinuse cont de normele de protectie antiseismica.&
La un cutremur ca acela din '77, cladirea risca prabusirea, iar capacitatea de a procesa cantitatea de sange de care sistemul medical ar avea nevoie intr-un astfel de dezastru ar fi sever compromisa.
Pana acum, renovarea ei nu a fost cuprinsa in niciun plan de investitii, insa managerul INHT vorbeste despre constructia unei noi cladiri.
Oficial, INHT invoca nevoia de a fi la curent cu "progresul tehnologic"
In ceea ce priveste licitatia, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor a analizat o parte din plangerile firmelor si a decis, la inceputul lunii august, sa anuleze procedura initiata pentru cel de-al doilea lot.
Consiliul nu a analizat insa si prevederile acuzate a fi cu dedicatie, ci s-a ocupat doar de felul in care au fost grupate echipamentele.
Asta inseamna ca institutul urmeaza sa organizeze o noua licitatie doar pe echipamentele din acest lot, dar luate separat, unul cate unul, pentru a permite oricarei firme sa participe la procedura.
La acuzatiile firmelor contestatare, referitoare la favorizarea unor producatori, INHT a raspuns: "Specificatiile tehnice au fost stabilite in mod obiectiv, pentru a satisface necesitatile autoritatilor contractante si pentru a fi la curent cu evolutia tehnologica in domeniul tehnico-medical. (..) Specificatiile tehnice au fost elaborate exclusiv in functie de necesitatile autoritatii contractante si de progresul tehnologic in domeniu".
Cu toate astea, in cazul echipamentului de serologie virala, INHT accepta, in cele din urma, sa reformuleze caietul de sarcini si sa ceara o capacitate de lucru de minimum 300 de teste pe ora. Numarul de echipamente ce se intentioneaza a fi achizitionate ramane neschimbat.
Libertatea a incercat sa obtina pozitii oficiale de la firmele contestatare, cat si de la compania Abbott Romania, insa ziarul nu a primit niciun raspuns.&
De asemenea, Libertatea a solicitat INHT o serie de informatii despre criteriile avute in vedere la intocmirea caietului de sarcini, dar pana la publicarea acestui material, nu am primit aceste informatii.
Comments