Marile magazine: 51% produse romanesti vor fi, de fapt, produse din Ungaria si Bulgaria

Marile magazine: 51% produse romanesti vor fi, de fapt, produse din Ungaria si Bulgaria

Legea care obligă marele reţele de hipermarketuri să vândă cel puţin 51% alimente româneşti nu-i ajută, în realitate, pe producătorii români, pentru că obligă marile reţele comerciale să încheie contracte cu producători regionali, categorie în care intră şi producătorii din Bulgaria şi Ungaria, a declarat luni, pentru News.ro, vicepreşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), Florin Căpăţână.

În plus, preţurile ar putea creşte, deoarece retailerii nu mai pot factura către producători anumite servicii precum logistică, marketing şi promovare.

Reprezentanţii marilor reţele comerciale susţin că au descoperit prima scăpare majoră a actului normativ. 

”În lege scrie că trebuie încheiate contracte cu producători regionali, nu cu producători din România. Producători regionali pot fi şi din Bulgaria, şi din Ungaria. Nu este specificat clar despre ce regiuni este vorba”, a afirmat Căpăţână, pentru News.ro.

Mai mult, această lege ar putea duce la perturbări ale pieţei, la renegocieri de contracte într-un timp extrem de scurt şi la creşterea preţurilor, prin faptul că retailerii nu mai pot factura anumite servicii legate de logistică, marketing şi promovare.

”Marii retaileri sunt obligaţi să-şi reanalizeze politicile comerciale, să renegocieze contracte în mijlocul desfăşurării acestora, să renunţe la facilităţi şi servicii oferite pentru promovarea produselor locale, inclusiv cele româneşti şi să se orienteze pentru a găsi modalităţi de a susţine un flux financiar imens, impus fără justificare. Apreciem că toate acestea se vor răsfrânge asupra preţurilor la raft şi vor avea repecursiuni majore şi asupra programelor de susţinere a producătorilor locali”, se arată într-un comunicat transmis de AMRCR la puţin timp după priomulgarea legii. 

Reprezentanţii marilor lanţuri de retail remarcă faptul că, în definiţia dată lanţului scurt de aprovizionare, nu apare menţionat cuvântul ”retailer”, ceea ce ar lăsa loc de interpretări.

Potrivit proiectului, "lanţul scurt de aprovizionare este un lanţ de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică la nivel local şi regional şi relaţii strânse între producători, procesatori şi comercianţi".

Pentru reţelele de retail din România, marea problemă a legii este, în continuare, faptul că este greu de aplicat în condiţiile în care pentru multe produse alimentare, precum legume şi fructe, producătorii români nu pot satisface cerinţele din punctul de vedere al calităţii şi cantităţii.

”Dacă mă duc la un producător de pepeni din Dăbuleni şi cer să-mi livreze rapid 20 de tone, el ar putea zice că da, dar ar putea importa din altă ţară. Unii nu pot satisface cerinţele marilor retaileri în ceea ce priveşte calitatea şi cantitatea”, a spus Căpăţână.