"Ministerul Sanatatii nu detine astfel de informatii", a raspuns Nelu Tataru, intrebat ce comorbidit...
Daca in primele luni ale pandemiei primeam detalii pe fiecare moarte de COVID-19 in parte - despre afectiunile din fisele medicale ale pacientilor, de multe ori irelevante, de la surditate la autism -, astazi, Ministerul Sanatatii nu are centralizarea comorbiditatilor cel mai des intalnite in decesele COVID-19.
Ministerul mai spune ca nu stie nici cat dureaza, in medie, de cand un pacient incepe sa aiba simptome de COVID-19 pana cand este diagnosticat, nici de la debutul bolii pana la spitalizare. Iar in cazurile de deces, ministerul nu "detine informatii" nici despre durata medie de la spitalizare la deces.&
Ministerul Sanatatii nu stie sa spuna cati dintre mortii COVID-19 din Romania au fost diagnosticati post-mortem, deci fara a fi tratati nici macar o secunda pentru infectia cu noul coronavirus.
Libertatea a cerut Ministerului Sanatatii sa raspunda la o serie de intrebari, pe care le publicam integral mai jos, in forma transmisa autoritatilor.&
Aceste intrebari se refera la parametri epidemiologici care cuantifica, practic, raspunsul unui sistem medical la pandemie. Sunt indicatori pe care Centrul European de Preventie si Control al Bolilor (ECDC) ii analizeaza, saptamanal, pentru a face atat o medie europeana, cat si comparatii intre raspunsurile diferitelor tari.
De ce Romania raporteaza catre sistemul european doar o cincime din date?
Pe baza acestora si a altor date epidemiologice, ECDC construieste rapoartele epidemiologice saptamanale.&
Libertatea a observat insa ca Romania trimite catre acest sistem date despre mai putin de 20% dintre cazurile si din decesele COVID-19.
Asa ca ziarul a cerut Ministerului Sanatatii acesti indicatori, pentru toate decesele de la noi din tara, dar si o explicatie pentru o raportare atat de scazuta catre sistemul european integrat, catre care tari precum Norvegia, Malta, Danemarca, Austria, Irlanda, Olanda, Islanda, Estonia, Suedia trimit, caz cu caz, 100% din datele de care dispun.&
Ce nu stie Ministerul Sanatatii
Acestea au fost intrebarile adresate Ministerului Sanatatii, la care institutia a raspuns doar cu: "Ministerul Sanatatii nu detine astfel de informatii".
1. Care este durata medie de la debutul bolii pana la deces, pentru toate decesele COVID-19 in Romania?
De ce e important sa stim cat de repede depistam boala
2. Care este durata medie de la debutul bolii la diagnosticare, pentru toate decesele COVID-19 in Romania?
Acest indicator are o relevanta maxima, deoarece poate arata in ce masura este sau nu eficienta strategia de testare: daca bolnavii la mare risc sunt depistati la timp, pentru a putea primi ingrijiri corespunzatoare, inainte ca boala sa avanseze spre deces.
3. Care este durata medie de la debutul bolii la spitalizare, pentru toate decesele COVID-19 in Romania?
Acest parametru poate indica rapiditatea cu care bolnavii de COVID-19 ajung sa primeasca ingrijiri specializate, tratamente care ar putea preveni complicatiile infectiei (un singur exemplu: administrarea de anticoagulante, in unele cazuri, care ar putea stopa formarea de cheaguri).
4. Care este durata medie de la spitalizare la deces pentru toate decesele COVID-19 in Romania?
La fel, acest indicator este unul care ne ajuta sa ne facem o idee despre cat timp ajung sa petreaca in spital, respectiv intr-o sectie de Terapie Intensiva bolnavii de COVID-19.
Cu cat aceasta durata de spitalizare este mai mare, cu atat inseamna ca a existat mai mult timp pentru ca personalul medical sa incerce toate strategiile pentru a opri avansarea bolii pana in stadiul critic.&
Daca bolnavii sunt spitalizati deja in stadiu critic, atunci nici medicii nu mai au timp sa aplice tratamente care s-ar putea dovedi, in cele din urma, salvatoare de vieti.
5. Care sunt, potrivit Ministerului Sanatatii, posibilele explicatii pentru faptul ca Romania are, in prezent, o rata a mortalitatii mult peste cea inregistrata in majoritatea tarilor europene?
Aceasta este o intrebare pe care ziarul a mai adresat-o si in alte randuri autoritatilor, de la presedintele Iohannis la Ministerul Sanatatii, dar la care romanii nu primesc inca un raspuns.&
6. Cate din decesele de COVID-19 in Romania, de pana astazi, au fost cazuri diagnosticate post-mortem (la care rezultatul testului de laborator a venit dupa deces)?
O buna parte din cazurile de decese COVID-19 au fost declarate, in primele luni ale epidemiei in Romaniei, cand anunturile se faceau deces cu deces, ca fiind diagnosticate post-mortem sau in ziua mortii.
In astfel de situatii, practic, bolnavul nu beneficiaza de ingrijiri specializate, ceea ce scade sansele de supravietuire.
Ba mai mult, nefiind diagnosticat pana la survenirea decesului, bolnavul ar putea transmite infectia catre un numar mai mare de oameni - neluandu-se toate masurile necesare pentru evitarea contaminarii, situatie cu atat mai grava in cazurile in care vorbim de bolnavi deja internati pentru alte afectiuni sau interventii chirurgicale.&
7. Care sunt cel mai frecvent intalnite comorbiditati in totalitatea cazurilor de decese COVID-19 in Romania?
Inca de la inceputul pandemiei, astfel de informatii au fost raportate, caz cu caz, de la spitale catre directiile de sanatate publica, iar ulterior catre Ministerul Sanatatii si Institutul National de Sanatate Publica.&
Stim asta pentru ca, in primele luni ale pandemiei, comunicarea oricarui deces venea la pachet cu informatii din fisa medicala a pacientilor. Sindromul Down, alcoolism, hipoacuzie au fost doar cateva din comorbiditatile transmise presei, fara sa existe o legatura clara intre ele si evolutia COVID-19 la pacientul respectiv. Totusi, astazi, Ministerul Sanatatii spune ca nu detine informatii despre cele mai comune comorbiditati la decesele COVID-19.
8. In sistemul integrat la nivel european, la nivelul ECDC, Romania a raportat astfel de informatii pentru mai putin de 20% din decese. De ce se intampla acest lucru? Exista informatii si pentru celelalte 80% din decese?
Nici la aceasta intrebare, ziarul nu a primit un raspuns din partea Ministerului Sanatatii. Fata de celelalte tari care, in majoritatea lor, raporteaza integral datele catre sistemul european, Romania se multumeste sa transmita o cincime din date. Sau nu poate sa transmita mai multe date.
Nu stim daca acest lucru se intampla fiindca nimeni nu colecteaza restul datelor sau dintr-un refuz de a transmite datele catre organismul UE, desi astfel de informatii sunt esentiale pentru a intelege cum evolueaza epidemia si cum este ea gestionata de fiecare tara in parte.
Comments