Odiseea Podului Constanta, ruina amenintatoare a Bucurestiului. A fost reabilitat, dar, de fapt, nu...
Pe la sfarsitul anilor '90, un conducator al clubului UTA, intervievat de un reporter PRO TV, oferea un raspuns epocal: "...jucatorii mei sunt aici.... dar de fapt ei nu sunt aici...". Omul cauta sa ascunda ceva, dar fiind lipsit de spontaneitate, a scos aceasta perla, care a rulat multi ani pe genericele de sport ale postului din Pache Protopopescu.
Cu o situatie asemanatoare avem de-a face in privinta Podului Constanta din Bucuresti, care a fost reabilitat, dar, de fapt, nu a fost reabilitat.
Sau, mai corect spus, a fost reabilitat doar pe jumatate, iar jumatatea nereabilitata a fost ascunsa sub pres.
Pe 22 mai 2019, Primaria Capitalei incheia un protocol de colaborare pentru "reabilitarea unor obiective de infrastructura din Capitala".
Protocolul era semnat de primarul general Gabriela Firea, de ministrul transporturilor, Razvan Cuc, si, de reprezentanti ai CFR. "Vom constitui grupuri de lucru cu participarea specialistilor de la cele doua institutii, ceea ce va duce, cu certitudine, la deblocarea unor situatii care treneaza de ani de zile. Unul dintre obiectivele care vor intra de urgenta in reparatii este Podul Constanta", se arata intr-un comunicat al PMB preluat de Mediafax.
La inceputul lui august 2020, CFR Infrastructura anunta public ca podul Constanta a fost consolidat si prezenta fotografii cu podul reabilitat.&
Stirea era preluata de mai multe publicatii care notau ca, in sfarsit, Podul Constanta a fost consolidat. In comunicatul dat publicitatii de CFR se preciza: "Au fost executate lucrari pe o lungime de circa 180 de metri, precum si lucrari de suprastructura".&
Valoarea contractului: 3,49 de milioane de lei, bani din bugetul de stat. Presa prelua comunicatul impreuna cu fotografiile puse la dispozitie de CFR Infrastructura.
Intr-adevar, pozele arata portiuni din pod reabilitate. In fotografii sunt vizibili stalpii, tavanul, frontispiciul, dar nu e prezentat podul in ansamblul sau.
La solicitarea redactiei Libertatea, pe 16 septembrie, CFR venea cu noi precizari: "Lucrarile de consolidare au constat in reparatia culeelor si a aripilor podului, camasuirea stalpilor pilelor, reparatii la intradosul pasajului si la grinzile marginale, refacerea trotuarelor si a hidroizolatiei, precum si montarea gardurilor de protectie in zona de siguranta a caii ferate. Mentionam faptul ca documentatia tehnica a acestui obiectiv a prevazut doar lucrari de reparatii si consolidare a pasajului pentru punerea in siguranta si nu constructii noi".
Ca sa vedem cum arata podul reabilitat, am facut o vizita la fata locului. Intr-adevar, lucrarile efectuate de CFR sunt evidente, insa daca iei lucrarea la bani marunti, constati ca reabilitarea s-a facut pe jumatate. Concret, lucrurile stau in felul urmator:
Poteci de munte in loc de trotuare pentru pietoni
Daca esti pieton si vrei sa traversezi Podul Constanta, ai doua alternative: pe sub pod sau pe deasupra, peste calea ferata. Ca sa te incumeti la o traversare pe dedesubt trebuie sa ai ceva curaj. Trotuarul este ingust - are maximum 50 de centimeri, insa pe alocuri latimea sa scade si la 30 cm.
Asta inseamna ca daca esti mai lat in spate sau cari niste bagaje, iesi din aliniamentul trotuarului sau mergi pe carosabil, avand sanse mari sa fii acrosat de o masina.
Trotuarele de sub Podul Constanta aduc mai mult cu niste poteci de munte. Sunt zone unde asfaltul lipseste cu desavarsire si sunt gropi ca pe ulitele de tara. Cele doua trotuare nu pleaca de nicaieri, apar pur si simplu schitate brusc pe carosabil si se scurg de-a dreapta si de-a stanga podului.
Daca alegi varianta a doua, adica daca traversezi pe deasupra, vei avea urmatoarele surprize: urcand podul pe partea dinspre Chitila, vei nimeri intr-un ocean de gunoaie, care, mai ales vara, degaja un miros insuportabil.
Nu lipsesc hoiturile de animale, PET-urile, gunoiul menajer, sticlele, totul ambalat intr-o vegetatie de tip jungla.
Dupa ce strabati aceasta mare de mizerie, traversezi trei linii de cale ferata si ajungi in partea cealalta a podului, spre Piata Chibrit.
Daca te incumeti sa traversezi pe versantul celalalt al podului, strabati o parcare ad-hoc, te strecori pe o usita si nimeresti langa calea ferata, in dreptul unui alt morman de gunoi.
Chestionat pe tema mormanelor de gunoaie de pe pod, biroul de presa al CFR a oferit urmatorul raspuns: "Depozitarea deseurilor in aceasta zona reprezinta o problema majora cu care se confrunta SRCF Bucuresti, desi periodic personalul feroviar desfasoara actiuni de curatenie in zona liniilor de cale ferata si de colectare a deseurile menajere aruncate de localnici".
Biciclistii risca tot
Pentru cei care au renovat podul, si biciclistii par o cantitate neglijabila, la fel ca pietonii.
Tranzitarea Podului Constanta pe carosabil intra in categoria sporturilor extreme. Pentru biciclisti, trotuarele sunt impracticabile, din pricina gropilor, a denivelarilor si a ingustimii, asa ca ei pot circula doar pe carosabil.
De-a lungul celor doua asa-zise trotuare, sunt guri de canal, absolut toate aflate sub nivelul asfaltului, ceea ce reprezinta niste obstacole ce trebuie ocolite.
Sub pod, soseaua e impartita intre linia de tramvai si aproximativ o banda si jumatate de sosea, pe care se inghesuie cate doua masini. In anii '30 cand a fost construit podul, nimeni nu putea anticipa ca el va trebui sa suporte un asemenea flux de masini, de aceea, spatiul rezervat masinilor e mai ingust decat o banda normala.
Oricum, configurarea unei piste de biciclete in momentul de fata ar fi un lucru inutil, din pricina gropilor si a gurilor de canal. In plus, ea ar gatui si mai mult fluxul auto.
"Tehnic vorbind, chestia aia nici un poate fi considerata trotuar", spune Alexandru Tufan, reprezentant al Asociatiei Metrou Usor care grupeaza ingineri din cadrul CFR, antreprenori in sisteme inteligente de dirijare a traficului etc.
Masinile
Podul Constanta este un punct deosebit de important pe harta traficului rutier din Bucuresti. Venind dinspre Chitila, Mogosoaia, Buftea, Crevedia si chiar Ploiesti, ca alternativa la DN1, ca sa ajungi in oras, ai doar doua puncte de acces.
Primul este Podul Constanta, care leaga bulevardul Bucurestii Noi si soseaua Chitilei de Piata Chibrit, de unde pleaca bulevardul Ion Mihalache si Calea Grivitei.
Al doilea este pasajul rutier Jiului, botezat dupa o strada alaturata, construit in anii '70, aflat in extremitatea estica a cartierului Pajura, langa complexul comercial Flora.
Alte rute de acces spre oras nu mai sunt, din pricina geografiei zonei. Raul Colentina la est, calea ferata Bucuresti-Constanta la sud si triajul Garii de Nord la vest sunt obstacole de netrecut.
In aceste conditii, batranul Pod Constanta e ca un burduf, silit sa inghita zilnic mii de masini care nu au alte cai de trecere.
Inainte de pandemie, mai ales in intervalul luni-vineri, la orele de varf, cozile de masini se intindeau pe kilometri la intrarea in cele doua puncte de acces.
PMB nu a mai participat
Pentru ca Podul Constanta sa respire un pic, lucrarile asupra sa trebuiau efectuate simultan de Primaria Capitalei si de CFR SA, mai ales ca in mai 2019, primarul Gabriela Firea spunea ca podul este <
Clubferoviar.ro aminteste ca pe 14 mai 2019, cand a avut loc intalnirea Transporturi-CFR-PMB in urma careia s-a semnat protocolul de colaborare, "Primaria Capitalei a fost <
In august 2020, CFR a anuntat ca si-a incheiat partea de lucrare, insa dinspre primarie nu s-a miscat nimic. Chestionat de clubferoviar.ro, directorul general al CFR SA, Ioan Pintea, a spus ca PMB nu a solicitat sa fie implicata in proiectul de refacere a Podului Constanta, in ciuda protocolului incheiat in mai 2019.
"Nu ofera conditii demne de o capitala europeana"
"Desi pasajul era, intr-adevar, in stare proasta, reabilitarea si consolidarea acestuia sunt nepotrivite si blocheaza in continuare mobilitatea si dezvoltarea ulterioara din zona. In prezent, pasajul si zona adiacenta nu ofera conditii demne de o capitala europeana din secolul XXI pe nici un plan. Cu toate ca era in stare proasta, pasajul nu avea nevoie de o simpla reabilitare, ci de o largire substantiala, pentru a oferi conditiile necesare pentru toti participantii la trafic", a fost reactia Asociatiei Metrou Usor, dupa ce CFR-ul a anuntat incheierea lucrarilor.&
In septembrie 2020, la solicitarea Libertatea, biroul de presa al CFR a evitat sa spuna daca au existat discutii cu PMB pentru ducerea la bun sfarsit in comun a acestui proiect: "Supralargirea arterei de circulatie pe Calea Grivitei nu intra in obiectul de activitate al CNCF CFR SA, zona respectiva fiind administrata de Administratia Strazilor, aflata in subordinea PMB".
Concret:
PMB ar fi trebuit sa refaca linia de tramvai, sa largeasca soseaua, sa construiasca trotuare pentru pietoni si piste de biciclete.& CFR-ul era responsabil cu consolidarea podului, actiune care a fost demarata pentru ca nu exista alta cale, intrucat podul devenise un adevarat pericol.
Lucrarile realizate de CFR sunt vizibile cu ochiul liber si contrasteaza puternic cu zonele podului unde ar fi trebuit sa intervina PMB, macar pentru operatiuni de consolidare-cosmetizare. "Acum 15 ani, CFR a vrut sa demoleze Podul Constanta si sa faca unul nou pe acelasi amplasament, dar Primaria Capitalei nu a fost de acord, pentru ca proiectul nu prevedea si largire. In noul proiect, CFR si PMB ar fi trebuit sa colaboreze, sa se gaseasca un constructor si sa se identifice sursele de finantare", spune reprezentantul Asociatiei Metrou Usor, Alexandru Tufan.
Ideea e ca in ciuda acestei reabilitari facute pe jumatate, oamenii nu au mai nimic de castigat.&
Podul a fost consolidat, dar pietonii, biciclistii si soferii se confrunta cu aceleasi probleme dinainte de consolidare.&
Mai mult, daca PMB ar fi dispusa sa-si faca acum partea de lucrare, ar trebui sa distruga ceea ce a cosmetizat CFR-ul, adica sa arunce la gunoi cele 3,49 de milioane de lei investite. Pentru ca proiectul refacerii Podului Constanta sa fie un succes, CFR si PMB trebuiau sa-si uneasca fortele si sa lucreze in paralel, ceea ce nu s-a intamplat.
Primariile au dat PUZ-uri de constructie la liber
Zona de nord-vest a Bucurestiului are toate sansele sa devina in scurta vreme una sugrumata.&
In ciuda absentei cailor de acces catre oras, cele doua primarii care pastoresc acest areal au eliberat un numar fara precedent de PUZ-uri, PUD-uri, certificate de urbanism si autorizatii de constructie pentru sute de blocuri.
Noi cladiri de birouri, pe Jiului si la Laromet
La 200 de metri de Podul Constanta, pe locul fostei fabrici Marmura, se ridica un cartier de blocuri. La 100 de metri de Marmura, pe strada Jiului, e in constructie un alt cartier de birouri. Pe platforma Laromet se ridica tot un cartier de blocuri.
In cartierul Chitila au aparut, de asemenea, numeroase cartiere de blocuri. Pe strazile Neajlovului si Jimbolia, speculatori imobiliari au primit aprobari pentru constructie de cvartale de blocuri intre case. In Mogosoaia se ridica alte blocuri.&
Intre casele din Bucurestii Noi, Chitila, Damaroaia, aceleasi si aceleasi clanuri de speculatori imobiliari primesc autorizatii peste autorizatii pentru construiri de blocuri intre case, de la sector si de la Capitala.
La doar cateva zeci de metri de iesirea de sub Pasajul Jiului catre Casa Presei, pe partea dreapta, s-a ridicat un bloc de 25 de etaje construit de fostul patron al Rapidului, George Copos. Toate aceste cladiri sunt generatoare de trafic.
Actualului val de masini i se vor adauga alte valuri, in vreme ce punctele de acces catre oras raman aceleasi: Podul Constanta si Pasajul Jiului-Poligrafiei.
Turnuri fara nici un studiu de trafic
Una dintre cele mai uimitoare intersectii din Capitala este chiar cea unde se termina soseaua Chitilei si bulevardul Bucurestii Noi si incepe Podul Constanta. Privind podul, pe partea stanga, la doar cativa metri de calea ferata, s-au construit in anii trecuti trei blocuri turn.
In mod normal, cand faci un bloc, iti trebuie si un studiu de trafic. Locatarii noilor imobile au o singura varianta de iesire dintre blocuri: din strada Telega, pe care au adresa blocurile, prin strada Spicului, exact in buza podului.
Acolo unde se termina podul apare si calea de acces catre si dinspre blocuri. Practic, masinile care ies dintre aceste blocuri se varsa in fluxul care se formeaza de sub pod. De multe ori, asa cum se poate vedea si in filmare (aici insert link), multi soferi care vin dinspre Chitila sau Bucurestii Noi, vireaza stanga in buza podului, incaleca linia de tramvai si cauta sa se strecoare printre masinile aflate in mers sau la semafor.&
Conform legii, orice constructie de genul acesta, care arunca in trafic zeci sau sute de masini de doua ori pe zi, trebuie insotita de un studiu de trafic si de niste solutii in folosul comunitatii.
Studii de trafic facute pe normative vechi de peste 50 de ani
Un astfel de studiu de trafic arata impactul pe care aparitia unei constructii intr-o zona il poate avea asupra comunitatii si ofera solutii pentru amenajarea infrastructurii rutiere, pentru echiparea sistemului de circulatie etc.&
In Romania, aceste studii de trafic se fac dupa niste standarde minimale de prin anii '60, '70. Logic, pentru ca acum 50 de ani traficul era cu totul diferit in orasele Romaniei, studiile acestea se refera doar la automobile.
Tudor Macicasan, expert in studii de trafic si in mobilitate urbana:"Studiile de trafic care nu aduc progres nu sunt neaparat gresite, insa ele respecta un standard minimal care nu mai e de actualitate. Acest standard pune automobilul pe primul plan, in conditiile in care in ziua de azi un oras corect nu mai face asta. Depinde ce urmareste respectivul studiu de trafic, cui ofera prioritate. Aceste studii ar trebui sa fie mai degraba studii de mobilitate, care sa includa traficul pietonal, velo, transportul public si automobilul, in aceasta ordine. La noi, foarte rar studiile analizeaza aspectele pietonale si velo. Un exemplu este Podul Constanta, unde deplasarea pietonilor si a biciclistilor se face cu mari riscuri", recunoaste si Macicasan, inchizand cercul din punctul din care am plecat: Podul Constanta.
Foto principala: INQUAM Photos / Oana Pavelescu
Comments