Ministrul Agriculturii, discutie cu bancile in vederea suspendarii pe un an a ratelor in cazul fermi...

Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Florin Barbu, a avut luni o prima intalnire cu reprezentantii bancilor comerciale, carora le-a lansat invitatia de a propune solutii in vederea acoperirii ratelor si dobanzilor la credite pentru fermierii care se confrunta cu seceta severa din acest an, potrivit unei postari pe pagina de Facebook a ministerului de resort.

„Am tinut mult sa aducem la aceeasi masa bancile pentru ca avem o situatie complicata la nivelul culturilor de primavara. Estimarile noastre ne determina sa gasim o formula comuna, in functie de posibilitatile fiecarei banci, astfel incat sa venim in sprijinul fermierilor care au culturi de primavara calamitate. Dupa ce reprezentantii sistemului bancar vor identifica solutiile posibile, ne vom intalni din nou pentru a pune pe masa propunerile acestora, in vederea unei abordari unitare”, a spus ministrul.

La intalnirea desfasurata la sediul MADR au participat Alina Toma, directorul general al FGGR, Elena Tatomir si Viorel Morarescu, directori in cadrul MADR.

Fermierii vor putea primi despagubiri intre 200 si 250 de euro pe hectar pentru culturile distruse de seceta in acest an, suprafata calamitata pana in prezent fiind de aproape doua milioane de hectare la porumb si floarea-soarelui si de 100.000 de hectare la grau si rapita, a declarat recent, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Florin Barbu.

El a subliniat ca productia totala de grau din acest an va depasi 7 milioane de tone, iar pierderile din cauza secetei nu vor fi foarte mari, insa nu acelasi lucru se va intampla la porumb si floarea-soarelui, unde se vor inregistra pierderi semnificative din cauza secetei. Seful MADR a mentionat ca fondurile totale estimate pentru plata despagubirilor pe seceta sunt situate intre 500 si 600 de milioane de euro.

„La porumb si la floarea-soarelui vor fi pierderi semnificative din cauza secetei, pentru ca avem deja aproape doua milioane de hectare afectate. Vrem sa finalizam pana pe 15 septembrie evaluarea si, din discutiile pe care le-am avut, intentionam sa dam despagubiri intre 200 si 250 euro pe hectar. Facem solicitari pentru culturile afectate de seceta la Comisia Europeana, in primul rand pentru pomicultura, vii si legume in camp, dar si pentru cultura mare vom solicita bani de la Comisia Europeana. Asteptam sa vedem sumele pe care Comisia le va aloca pentru seceta. Daca nu, vom aloca din bugetul national. Suma totala estimata este intre 500 si 600 de milioane de euro”, a subliniat Florin Barbu.

Ministrul a adaugat ca in zonele unde s-a irigat nu au fost probleme legate de seceta, fiind vorba de circa 1,2 milioane hectare. Pe de alta parte, el a mentionat ca foarte multe societati sunt in pericol de insolventa, iar MADR va incerca sa intervina urgent cu un mecanism prin care sa le fie amanate ratele la banci o anumita perioada, dupa ce va avea discutii cu reprezentantii bancilor si cu cei de la BNR.

„Cand eram director general al ANIF se irigau 180.000 de hectare; in momentul de fata se iriga undeva la peste 1,2 milioane hectare. Asta inseamna ca nu ne afecteaza, practic, partea de cantitate de cereale, dar afecteaza cumva partea financiara a societatilor. Foarte multe societati sunt in pericol de insolventa. Aici trebuie sa intervenim cu un mecanism. O sa am o discutie cu bancile luni, voi face o solicitare si la BNR, pentru ca trebuie sa gasim un mecanism prin care sa vedem cum putem sa suspendam ratele la credite, dobanzile, timp de un an. Incep discutiile cu bancile mai intai si apoi la BNR. Aceasta masura trebuie luata urgent, obligatoriu de la 1 august, pentru ca altfel degeaba le dau eu in septembrie despagubiri, pentru ca vin si ii executa si intra firmele in insolventa. Pot spune ca sumele care vor fi date pe despagubiri nu vor intra sub incidenta executarii silite. Voi trece expres in actul normativ ca sumele sa fie utilizate doar pentru functionare si nu vor fi supuse executarii silite”, a concluzionat seful de la Agricultura.

Comments