Munca si inteligenta romaneasca
Din dorinta de a contribui la cresterea bugetului local si de stat prin exportul de produse, va supun atentiei citeva idei. tarile occidentale isi vind produsele pe alte piete prin metode diferite, dind producatorilor avantaje daca exporta produse prelucrate, nu materie prima.
La noi (ma refer la cazul meu, personal), nu am putut exporta legal apa minerala in Italia si in Grecia, dar nici miere si miez de nuca in Israel... Exista cerere de peleti si rumegus presat pentru Austria, Italia si Germania. In zona de frontiera cu Ungaria, vecinii maghiari primesc gratuit rumegus daca il compacteaza si il exporta. Ar mai fi cerere de bentonita, mica (mineral), nisip special de turnatorie, marmura, granit, carbune de lemn, cocs, impletituri de nuiele, jucarii din lemn.
In urma cu 300 de ani, exportam miere, ceara de albine, sare, animale vii, piei, cereale, fin. In 1715, domnitorii N. Mavrocordat in Moldova si C. Brancoveanu in tara Romaneasca au oprit prin lege (opis domnesc) exportul bustenilor bruti, trebuiau taiati in grinzi sau in scindura.
Azi se exporta trenuri si vapoare de busteni, dar si mii de camioane... Noi importam produse pe care cindva le-am fabricat si noi, felinare din Anglia, scobitori, jucarii, plasticuri din Austria si Germania, lopeti, securi, roabe, unelte de gradinarit, dalti, ciocane, topoare, din Finlanda si Asia. Dacii, in urma cu 2.500 de ani, produceau in atelierele lor 13 tipuri de topoare si securi.
Culmea este importul de aspiratoare din Coreea de Nord si din Vietnam, noi fabricam asa ceva acum 60 de ani, aveau durata de functionare de 20 de ani, iar cele importate rezista 1-3 ani, pretul fiind la fel.
Daca avem prea multa valuta, ar trebui sa importam fabrici, aparatura, utilaje de productie performante, si sa producem (sa ne valorificam propiile inventii). Am putea exporta ape minerale, avem peste o mie de izvoare, din care sint imbuteliate apele captate din 18 izvoare naturale. In alte tari, apa minerala este la fel de scumpa precum berea. La bar, ajunge la 6 dolari pentru o stica de apa minerala.
Imparateasa Maria Terezia a baut toata viata sa apa minerala de Stoiceni, o cara cu doua cisterne speciale, trase de cite 4 cai, facind doua curse saptaminal.
Milioanele de hectare de teren agricol nelucrat ar trebui de urgenta cultivat, cu plantatii de nuc, alun, afin, Pawlonia, tei, plante medicinale, flori.
Avem 4 milioane de romani in afara tarii, o piata pe care o exploatam prea putin. Ei ar cumpara produse romanesti, pentru a-si ostoi dorul de casa. Ar cumpara si altii produse precum: cirnati afumati, slanina afumata, brinza la burduf, palinca. Magazinele cu produse romanesti din alte tari sint administrate de sirbi, maghiari, rusi, arabi. Nu se stie cit de originale sint, dar sint cumparate!
O alta sursa de prosperitate ar fi inventiile facute de romani. In SUA traiesc 75% dintre oamenii de stiinta din lume si majoritatea sint emigranti, creiere stralucite atrase de institutele de cercetare de acolo. Au bugete enorme si produc tehnologie inalta. Inventatorii de la noi se multumesc sa faca inventii mici, ingenioase, legate de informatica, medicina, mecanica, asa cum fac si alte tari mici. Sint inregistrate la OSIM Bucuresti inventii pentru aparatura medicala, medicamente, plante medicinale, programe de calculator, dar licentele ramin in sertar, nu pot fi vindute.
Eu am primit oferte sa vind senzori de apa cu apelare pe mobil, in Africa de Sud, 100.000 de bucati, si in Rusia 10.000. Coreea de Sud mi-a cerut licenta. Am fost chemat sa emigrez in Africa de Sud, Coreea de Sud, Germania, Rusia, China, dar am refuzat, desi ofertele erau tentante...
Mesajul meu este ca statul roman sa incurajeze exportul de produse finite, care sa includa munca si inteligenta romaneasca.
prof. Ioan PETRUt, inventator din Baia Mare
Post-ul Munca si inteligenta romaneasca apare prima data in Graiul Maramuresului.
Comments