REPORTAJ. Libertatea a intrat pe santierul de la Hanul Solacolu din Bucuresti. ,,Era o groapa de gun...
Din luna aprilie a acestui an, au inceput lucrarile de conservare si protejare a Hanului Solacolu, monument istoric aflat in apropierea centrului orasului, pe Calea Mosilor colt cu strada Paleologu. De aceste operatiuni se ocupa cei de la Trustul de Cladiri Municipale Bucuresti, iar directorul Christian Hiver ne-a primit pe santier. Munti de gunoaie, caramizi cazute, tencuiala prabusita, o cladire istorica fara acoperis si geamuri la ferestre.
Pe Calea Mosilor tramvaiul 21 inainteaza extrem de usor. E un santier in toata regula in zona. Pe partea dreapta e o adevarata forfota. Zeci de muncitori echipati corespunzator lucreaza la conservarea si protejarea Hanului Solacolu.
[libvideo id="5007157"]
Lucrarile au inceput la finele lunii aprilie, atunci cand municipalitatea a dat unda verde. Primarul Nicusor Dan a fost la fata locului inainte ca muncitorii sa intre in dispozitiv.
,,Este vorba despre o cladire emblematica pentru Bucuresti, monument istoric, construita in 1859, una din cele mai vechi cladiri civile ale Capitalei care a fost lasata sa se degradeze zeci de ani", spunea edilul Capitalei.
Prima fabrica de paste fainoase din Bucuresti, dar si locuinta pentru liderul emigratiei revolutionare bulgare
Conform istoricilor, cladirea a fost initial prima fabrica de paste fainoase din Bucuresti, fatada exterioara fiind prevazuta cu magazine. A fost construita in anul Unirii, 1859, de fratii Solacolu, negustori din Istanbul, dar care au venit din Bulgaria si s-au stabilit la noi.
In aceasta cladire a locuit Liuben Karavelov, lider al emigratiei revolutionare bulgare, in ajunul razboiului ruso-romano-turc din anii 1877-1878, la care au participat si voluntari bulgari.
O astfel de placa memoriala exista si acum la Hanul Solacolu. Evident, e degradata aproape in totalitate si vandalizata. Poza lui Liuben Karavelov nu mai exista, doar gaurile niturilor care au sustinut-o se mai vad.
,,In aceasta casa a locuit si lucrat marele om politic si scriitor bulgar Liuben Karavelov. Redactand si tiparind ziarele <
Se pare ca ,,tot in aceasta tipografie, Hristo Botev, revolutionar si poet, militant al luptei pentru libertatea Bulgariei, venit si el in tara noastra, in 1867 a tiparit ziarele <
,,Prin cele doua porti masive ieseau trasurile de lux care aduceau la un pahar de vin localnici si straini"
Unele voci sustin ca hanul avea cam 1000 de mp si dispunea de o suta de camere.
Cei de la mybz.biz scriu ca pe vremuri ,,parterul gazduia magazine cu proprietari de diferite nationalitati, iar pivnitele adaposteau marfurile".
,,Prin cele doua porti masive in forma de U, inchise acum cu lacat, pe-atunci, lejer intrau si ieseau, nu numai carutele pline de marfa, dar si trasurile de lux care aduceau la un pahar de vin si vorba, localnici si straini de vaza ai celei mai importante urbe semi-libere din regiune, aflate in imediata vecinatate a trei imperii", mai noteaza.
Acum, pe Calea Mosilor, dincolo de zidurile inalte de caramida care erau gata sa pice in orice moment, muncitorii de la Trustul de Cladiri Municipale Bucuresti sunt in plin proces de conservare al cladirii.
,,Gunoiul de la subsol era pana la nivelul tavanului!"
Christian Hiver, directorul Trustului de Cladiri Municipale Bucuresti ne-a primit pe santier si ne-a dezvaluit cum merg lucrarile.
,,In acest moment avem misiunea de punere in siguranta si consolidare a cladirii. Cand am intrat aici am descoperit o adevarata groapa de gunoi, cu milioane de resturi din constructii si deseuri menajere. Era o adevarata bomba ecologica", spune Hiver.
,,Pana in acest moment am scos doua mii de tone de deseuri din spatele zidurilor! Repet, doua mii de tone, pare socant, dar aceasta este realitatea", dezvaluie Hiver.
,,Domnilor, aici a fost o adevarata nebunie... Gunoiul de la subsol era pana la nivelul tavanului ca sa ma imaginati despre ce vorbim! A fost extrem de dificil sa putem intra pe santier cu utilaje grele pentru ca se prabusea totul. Este un santier atipic, dar ne vom face treaba ca la carte", mai spune directorul Trustului.
,,E halucinant sa vezi mii de tone de moloz aruncat de oameni"
Muncitorii dau din maini, cum se spune. Roaba dupa roaba este incarcata cu moloz din interior. Totul se arunca in siguranta in exterior. ,,Sunt zone unde nu putem intra inca. Molozul si mizeria sunt la ea acasa. Se munceste ca la nebunie, dar tot apare moloz. Ceva de speriat... O sa fie sarbatoare cand ajungem la pamantul final", spune unul dintre muncitori.
Un altul dezvaluie: ,,Am mii de lucrari la viata mea, dar n-am vazut niciodata asa ceva. E halucinant sa vezi mii de tone de moloz aruncat de oameni. In ce tara traim?! Oameni buni, distrugeti istoria unei tari fara sa va pese".
Angajatii Trustului de Cladiri Municipale Bucuresti sunt peste tot pe santier. Unii dintre ei monteaza structuri metalice puternice pentru consolidarea cladirii la exterior. Tramvaiul 21 trece din nou peste macazul facut special cat dureaza lucrarile din zona.
,,Nu exista planuri pentru aceasta cladire istorica ce s-a degradat extrem de rau. Zilele trecute am gasit sub tonele de moloz o camera de care nu stia nimeni ca exista. E foarte complicat, dar vom duce misiunea la bun sfarsit! Apoi, cand Primaria o sa inceapa lucrarile de modernizare, aici o sa fie o adevarata bijuterie arhitecturala", puncteaza Christian Hiver.
Au trecut 24 de ani de la evacuarea ultimilor chiriasi
Hanul Solacolu este compus din patru corpuri construite in perioada 1859-1890.
Constructia a fost afectata de un incendiu in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, dar chiar si in aceste conditii, aceasta a fost folosita pana spre sfarsitul anilor '80.
Conform documentelor celor de la Administratia Municipala pentru Consolidarea Cladirilor cu Risc Seismic, cladirea a fost locuita pana spre anul 2000.
Atunci au fost evacuati ultimii chiriasi, care in perioada de folosinta au cauzat degradari importante cladirilor si acumularea unor cantitati de gunoi si resturi de materiale de constructie, ca moloz, lemn, metal sau obiecte sanitare.
Iar in urma cu 14 ani, acoperisul cladirii s-a prabusit, cladirea fiind de la an la an un adevarat pericol pentru cei ce treceau prin zona si la un pas sa se prabuseasca in totalitate.
Libertatea a mai scris in trecut despre Hanul Solacolu.
Si notam ca cei de la Administratia Municipala pentru Consolidarea Cladirilor cu Risc Seismic au precizat ca aceasta cladire s-a degradat si ,,in urma seismelor majore din anii 1940, 1977, 1986, 1990 care au afectat drastic structura de rezistenta a cladirii, a actiunii factorilor meteorologici (intemperii, diferente bruste si mari de temperatura interioara), a coroziunii, a factorilor chimici-excremente animale/pasari".
Valoarea totala a proiectului de ,,punere in siguranta a imobilului" este de 8,2 milioane lei
In acest moment, conform primarului Nicusor Dan, ,,structura metalica esentiala pentru stabilitatea cladirii Hanului Solacolu a fost montata la subsolul corpului principal, iar esafodajele din lemn necesare sprijinirii boltilor de caramida au fost finalizate".
Mai mult, ,,echipele TCMB lucreaza in paralel la fundatiile de beton si la evacuarea deseurilor care a ajuns la 75% din cantitatea estimata". Acum a inceput deja montarea structurii metalice pe fatada principala ,,cu o atentie deosebita pentru conservarea elementelor decorative existente", dupa cum sustine Dan.
Valoarea totala a proiectului de ,,punere in siguranta a imobilului" este de 8,2 milioane lei, iar durata de executie este estimata la 16 luni. Momentan, municipalitatea nu a anuntat care sunt planurile pentru viitor, doar ca isi propune sa-l transforme in Spatiul Cultural Municipal.
E clar ca municipalitatea se asteapta ca, dupa finalizarea proiectului, zona sa se dezvolte si sa devina un punct de referinta al Bucurestiului.
Comments