Romani in Cartea Recordurilor. Au descoperit proportiile celui mai mare lac de pe Pamant

Cercetatori romani de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie si Geo-ecologie Marina (GeoEcoMar) si Universitatea din Bucuresti au intrat in Cartea Recordurilor.

Echipa a descoperit proportiile imense ale celui mai mare lac din istoria planetei Pamant: Paratethys. Guinness World Records a publicat online un articol dedicat ,,Celui mai mare lac care a existat vreodata" si, de asemenea, recordul a fost publicat in editiile tiparite, in peste 40 de limbi, potrivit unui comunicat.

Este vorba despre o echipa condusa de Dr. Dan Palcu, formata din cercetatori ai institutului GeoEcoMar si cercetatori ai Universitatii din Bucuresti, o premiera pentru cele doua institutii.

Acum aproximativ 11 milioane de ani, intr-o epoca geologica denumita Miocenul superior, continentul european arata foarte diferit fata de astazi. Cea mai impresionanta trasatura a continentului a fost, probabil, Paratethys – un corp de apa care se intindea de la est de muntii Alpii pana in regiunile care astazi apartin Kazahstanului. Dan Palcu si colegii sai au determinat proportiile mega-lacului intr-un studiu publicat in iunie 2021.

La apogeul sau, Paratethys se intindea pe o suprafata de aproximativ 2,8 milioane de kilometri patrati si continea peste 1,8 milioane de kilometri cubi de apa salmastra (apa dulce combinata cu apa sarata in diferite proportii). Asta inseamna de peste zece ori mai mare decat volumul combinat al tuturor lacurilor de apa dulce si sarata actuale.

"Pentru mult timp, s-a crezut ca aici a fost o mare preistorica, Marea Sarmatica. Acum avem dovezi clare ca pentru aproximativ cinci milioane de ani, aceasta mare a devenit un lac – izolat de ocean si plin de animale nemaiintalnite in alte locuri de pe glob. Lacul a acoperit mare parte din teritoriul Romaniei, in afara de zonele de muntoase, si a lasat in urma marturii spectaculoase, precum nisipurile cu trovanti din Subcarpatii Buzaului si Oltenia de sub munte, calcarele din zona Istrita care acum 10 milioane de ani erau plaje tropicale, si falezele rosiatice din Dobrogea de Sud, unde ciclurile de umplere si desecare ale lacului se reflecta in alternantele albicios-rosiatice ale rocilor", transmite Dan Palcu.

Mega-lacul Paratethys a fost caracterizat de o fauna locala unica. Dan Palcu si colegii sai au dezvaluit istoria tumultoasa a Paratethys, marcata de multiple crize hidrologice si perioade de uscare. In timpul celei mai severe crize, mega-lacul a pierdut mai mult de doua treimi din suprafata si o treime din volum, nivelul apei scazand cu pana la 250 de metri. Acest lucru a avut un impact devastator pentru fauna si multe specii au disparut, inclusiv Cetotherium riabinini - cea mai mica balena gasita.

Pentru a deslusi istoria megalacului, cercetatorii au folosit o tehnica numita magnetostratigrafie – folosind inregistrarea inversarilor de polaritate ale campului magnetic terestru din roci ca instrument de datare. Pentru a determina dimensiunea si volumul megalacului Paratethys, cercetatorii au recurs la reconstructii paleogeografice digitale. Contributiile lor au fost, astfel, esentiale la aceasta poveste fascinanta condusa de Dr. Dan Palcu.

Dr. Palcu subliniaza semnificatia profunda a cercetarii lor: ,,Investigatiile noastre depasesc simpla curiozitate. Ele dezvaluie un ecosistem care a raspuns dramatic la fluctuatii climatice. Explorand cataclismele pe care le-a indurat acest mega-lac antic, ca urmare a schimbarilor climatice, obtinem informatii nepretuite. Cu ajutorul lor, se pot elucida potentiale crize ecologice declansate de schimbarile climatice pe care planeta noastra le sufera in prezent. Totodata, cercetarile noastre aduc clarificari despre stabilitatea bazinelor cu ape toxice, precum Marea Neagra." El explica faptul ca Marea Neagra moderna oglindeste multe caracteristici de mediu ale anticului Paratethys. In mare parte lipsit de oxigenul care sustine viata, adancul Marii Negre adaposteste ape bogate in hidrogen sulfurat – un gaz toxic, daunator atat pentru oameni, cat si pentru majoritatea speciilor de animale. Mai mult, sedimentele Marii Negre contin metan ,,inghetat", un gaz cu efect de sera, exceptional de puternic, care ar putea fi eliberat in atmosfera ca raspuns la incalzirea globala, declansand, astfel, catastrofe de mediu.

Dr. Palcu cerceteaza in prezent rezilienta acestor regiuni fragile din punct de vedere ecologic la schimbarile climatice si la modificarile induse de om, printr-un proiect finantat de PNRR. Astfel, subliniaza ca descifrarea istoriei Paratethysului nu este doar o calatorie intr-un trecut tragic, ci si un far al sperantei pentru viitor: ,,Marea Neagra moderna are potentialul de a deveni una dintre cele mai mari regiuni naturale de stocare a carbonului. Stabilitatea ei este de o importanta capitala pentru viitoarele initiative de stocare a carbonului si de prevenire a viitoarelor dezastre ecologice.".

Castigarea unui loc in Cartea Recordurilor este o realizare uriasa si ii va informa pe multi despre stiinta fascinanta din jurul acestui mega-lac. De la infiintarea sa in 1954, Guinness World Records a vandut peste 150 de milioane de carti in peste 100 de tari si a fost tradus in peste 40 de limbi.

Studiul a fost o colaborare intre Universitatea din Utrecht (Olanda), Universitatea din Sao Paulo (Brazilia), Academia Rusa de Stiinte (Rusia), Centrul de Cercetare pentru Biodiversitate si Clima Senckenberg (Germania), INCD GeoEcoMar si Universitatea din Bucuresti (Romania), condusa de Dr. Dan Palcu.