,,Tinerii au tras in sus" scorul extremistilor AfD la alegerile regionale din Germania. Ce se afla i...
Rezultatele bune obtinute de partidul dreptei populiste Alternativa pentru Germania (AfD) la alegerile regionale din landurile Turingia si Saxonia de duminica trecuta au generat, in cuvintele liberalilor, ,,o zi neagra pentru Germania si Europa". Intr-un interviu pentru cititorii HotNews.ro, Tudor Dan Ancuta, analist specializat in spatiul german, care lucreaza in cadrul Bundestagului, a explicat ce anume a motivat votul pentru AfD si care ar putea fi efectul scrutinelor regionale in viitor.
Migratia, economia si razboiul din Ucraina au fost subiecte majore in Germania si factori care au influentat substantial votul pentru AfD, partidul care s-a clasat pe primul loc in Turingia si pe locul al doilea in Saxonia, la scrutinele regionale desfasurate duminica trecuta in Germania.&
Tinerii par sa fi jucat un rol important in acest context, oferind o sustinere puternica partidului dreptei populiste germane, lucru care a declansat o dezbatere in Germania, inclusiv pe tema sistemului de educatie, a explicat in interviul pentru HotNews.ro Tudor Dan Ancuta, jurist si analist politic specializat in spatiul german, cu studii in Drept si Stiinte politice la Universitatea Libera din Berlin, care lucreaza in cadrul Bundestagului german.
Dar cum se explica asta? Are in primul rand conotatie economica, pentru ca tinerii din est, intr-adevar, nu au atat de multe oportunitati cum are populatia generala in Germania. Factorul economic este, de altfel, relevant pentru majoritatea alegatorilor AfD, a subliniat Ancuta.
Ce urmeaza? AfD pare sa fi atins un plafon la nivel national si este in cautarea unui nou subiect de pe urma caruia sa capitalizeze. In 22 septembrie urmeaza alegerile din Brandenburg, unde partidul ar putea obtine iarasi rezultate foarte bune, iar social-democratii (SPD) ar putea pierde guvernarea locala. O astfel de lovitura ar putea avea efecte la nivel federal, unde SPD conduce un guvern alaturi de Verzi si de liberali.
Cum s-a schimbat abordarea politicienilor pe tema migratiei&
– HotNews.ro: Cum a influentat subiectul migratiei rezultatul AfD in alegerile regionale din Turingia si Saxonia si cum a influentat acest subiect discursul si deciziile politice in general in ultimii ani in Germania? Si cand spun asta ma gandesc inclusiv la recenta declaratie a comisarului pentru migratie din Germania, care vorbea despre deportarea migrantilor care vin prin granitele estice ale UE in Rwanda, reluand un plan britanic controversat.
– Tudor Dan Ancuta: Sa incepem cu alegerile. Migratia a fost, cu siguranta, cel mai important subiect in momentul asta, dar intr-o combinatie. Migratia musulmana, cei care vin din Siria, cei care vin din Afganistan, cat si migratia din Ucraina. Si asta este cuplata cu razboiul, care a fost, de asemenea, una din principalele teme.
Daca ne uitam la ultimele sondaje inainte de alegeri, intre cele cinci cele mai importante teme erau tot timpul incluse si migratia, razboiul, preturile ridicate, care sunt ridicate ca urmare a pandemiei si ulterior a razboiului. Si atunci, cred ca migratia a jucat un rol foarte important in toata constelatia asta.&
Legat de migratie ca tema generala la nivel european, in primul rand asistam la o schimbare destul de puternica de abordarea subiectului. In 2015, s-a luat decizia ca Germania sa deschida portile (pentru migranti), sau in orice caz, sa nu le inchida. Dupa aceea, in 2018, a fost acea celebra cearta intre (Angela) Merkel si (Horst) Seehofer, Merkel cancelara la vremea, iar Seehofer, ministru de interne, presedintele partidului din Bavaria, CSU – Uniunea Crestin-Sociala.&
CDU (Uniunea Crestin-Democrata) si CSU, traditional, de obicei, sunt foarte uniti pe majoritatea temelor. Dar migratia a fost cam tot timpul unul dintre subiectele care i-a cam divizat. Iar atunci, in 2018, Seehofer vorbea despre trimiterea migrantilor inapoi de la granita Germaniei, daca acestia au trecut printr-o alta tara europeana. Acest lucru a fost vazut atunci nu doar critic de catre CDU, dar s-a considerat ca incalca si dreptul Uniunii Europene.
O decizie din partea Uniunii Europene pe acest subiect nu exista in sine. Exista alte decizii conexe, dar nu a existat o decizie care sa spuna clar: ,,da, varianta asta nu e conforma cu dreptul Uniunii Europene, dar alte variante poate sunt". In timpul acesta, si divizia Bundestagului care se ocupa cu cercetarea academica si cercetarea profesionala a spus ca, cel mai probabil, daca se merge pe aceasta varianta de a-i respinge pe oameni direct la granita, o sa existe probleme cu dreptul Uniunii Europene. Si cam aceasta a fost pozitia din 2018 siu pana astazi.&
Acum o zi sau doua zile, actuala ministra de interne de la SPD, deci de la stanga (Nancy Faeser), a spus ca trebuie sa luam in calcul toate variantele. Deci, dupa alegeri, pentru ca mai vin niste alegeri in trei saptamani, in Brandenburg, oamenii deja au schimbat cu totul atitudinea, tot spectrul politic, practic. Au inceput sa-si schimbe atitudinea fata de tema migrantilor, incearca sa gaseasca solutii.
Si-au dat seama ca, chiar daca in Turingia si in Saxonia nu sunt neaparat atat de multi migranti care ocupa locuinte sau sunt cazati inacele zone, subiectul, pur si simplu, e de atat de mare importanta pentru oameni incat nu mai poate fi ignorat, nu mai poate fi dat la o parte cu ideea ca, haideti, ca nu stiti voi despre ce vorbiti, de fapt, nu e chiar asa cum spuneti voi.
Daca oamenii au o problema cu asta sau au ingrijorari fata de asta, acum e clar ca trebuie sa vorbim despre acel subiect.&
Majoritatea celor care au votat AfD spun ca au o situatie economica proasta
– Cat de important a fost rolul chestiunilor economice in alegeri? Ma gandesc la inflatie, dar si la senzatia ca estul Germaniei are inca un decalaj din punct de vedere economic, dupa reunificare. Se vede asta in felul in care voteaza esticii?&
– Cred ca aici sunt mai multe probleme care s-au adunat de-a lungul anilor. Cred ca problema economica in sine, decalajul fata de vest, a cam disparut, daca e sa privim obiectiv cifrele care vin de la Institutul federal de Statistica.
Problema este ca, pe de o parte, oamenii percep ca exista inca diferente mari intre cum se simt ei ca germani veniti din est, adica au impresia ca vest-germanii se uita la ei ciudat, ii desconsidera si asa mai departe, lucru care a fost definitiv valabil in trecut, dar care insa nu cred ca mai este neaparat atat de valabil astazi. Ca dovada, sunt multe investitii. Ma gandesc, spre exemplu, la domeniul cipurilor. Aceste investitii pe care le-a subventionat guvernul german – TSMC, Intel si asa mai departe – au fost toate stationate in est, fie in Dresda, sau langa Dresda. Oricum, in landurile din est.&
Aceasta diferentiere intre est si vest nu prea mai exista din partea guvernului sau a oamenilor. Cei din vest a trebuit tot timpul sa plateasca pana acum un an, daca nu ma insel, o parte mica din salariu, care se ducea catre un fond de solidaritate, care dupa aceea era folosit in est. Se elimina si aceasta, pentru ca, statistic vorbind, estul a ajuns la acelasi nivel cu vestul.&
Dar situatia economica, in general, a jucat un rol important, mai ales in privinta rezultatelor AfD. Pentru ca, daca ne uitam la sondajele de dupa alegeri, peste 80% dintre oamenii care au votat AfD au spus ca au o situatie economica proasta. Si atunci, probabil ca cea mai buna metoda sa tragi oamenii de la AfD catre un partid mainstream, sa zic, ar fi sa le rezolvi problema economica. Sa creezi mai multa avutie pentru acesti oameni.&
Si nu conteaza atat de mult migratia. Migratia a fost subiect principal in alegeri. Dar daca oamenii ar fi avut situatia economica buna sau ar fi perceput propria situatie economica ca fiind buna, putea sa joace migratia la fel de mare rol, dar n-ar fi dus atat de multi oameni catre AfD.&
,,Votul in randul tinerilor nu este atat de ideologic"
– Sunt tinerii in mod special afectati de problemele economice? Vorbim despre o noua generatie de conservatori? Pentru ca am vazut ca foarte multi tineri au votat pentru AfD in acest scrutin.
– Cred ca aici vedem foarte puternic o combinatie de factori. Avem 38% dintre tinerii din Turingia care au votat cu AfD. Mai mult decat a luat AfD per total, practic tinerii i-au tras in sus. Lucru care, in stiinta populara, era considerat imposibil, pentru ca tinerii erau vazuti ca mai progresisti si asa mai departe.&
Dar acest lucru depinde, vedem acum, mai mult de locatie. Da, tinerii din vestul Germaniei sunt mai progresisti, cei din est nu atat de mult. Dar lucrul asta are, in primul rand, conotatie economica, pentru ca tinerii din est intr-adevar nu au atat de multe oportunitati cum are populatia generala in Germania.&
Pentru ca, chiar daca se fac investitii si se creeaza joburi bune, nu se pot crea suficiente incat sa-i acopere pe toti. Si atunci, ei observa ca salariile pe care le au nu tin pasul cu inflatia, salariile pe care le au nu le mai permit sa-si cumpere o casa sau sa-si intemeieze o familie fara sa aiba grija zilei de maine. Si lucrurile acestea se reflecta in vot.
Cred ca votul la nivelul acesta al segmentului tanar nu este atat de ideologic. Ala este adevaratul vot de frustrare. Pentru ca in populatia un pic mai varstnica vedem semnele unui vot ideologic. Nu toti care voteaza AfD sunt de acord cu pozitiile de extrema dreapta, dar sunt suficienti care sa fie.& La tineri, in schimb, tot timpul problema principala a fost cea economica.&
Exista o sansa mica ca AfD sa ajunga la guvernare in Turingia
– Ce poate face AfD cu rezultatele din cele doua state?&
– In Turingia, in principiu, inca exista o sansa ca ei sa ajunga la guvernare. E o sansa foarte mica, dar exista aceasta sansa din cauza modului in care functioneaza sistemul de vot pentru alegerea prim-ministrului. In Turingia, se organizeaza in total trei tururi de alegeri daca nu se ating majoritatile.
In primul tur de alegeri, este votat cel care atinge majoritatea absoluta. In al doilea tur de alegeri, la fel. Si daca in primele doua tururi nimeni nu a atins majoritatea absoluta, se duc in al treilea tur de alegeri, unde castiga cel care are majoritate relativa. Pur si simplu, persoana care are cele mai multe voturi, unul mai mult decat cel de pe locul 2, nu conteaza cati mai sunt mai jos.&
Si atunci, pur teoretic, AfD, fiind cel mai mare partid, ar avea potentialul, daca celelalte partide nu-si fac aliante punctuale, ca in acest al treilea tur sa iasa ei pe primul loc. Daca toti ceilalti isi pun candidati si toti voteaza doar cu partidul lor, atunci AfD va fi pe primul loc si aici il avem pe Bjoern Hoecke, care este, de fapt, si de iure considerat nazist.&
AfD cauta o tema pentru a-si creste scorul la nivel national
– A atins AfD un plafon sau mai poate creste la nivel national?
– Cred ca la nivel national vedem un plafon la acest procentaj de maxim 20-21%. Evident, sa zic, cu o marja de eroare, sa ajunga la 23-24%, doar ca nu prea reusesc, nu au teme nationale.
Ei fac foarte bine in est si au facut bine in est cu aceste mesaje de politica externa, mai ales, cu mesajele ,,trebuie sa oprim razboiul", cu mesajele anti-imigranti. La nivel national, insa, aceste mesaje nu rezoneaza atat de mult cu oamenii. Si atunci, ei cauta acum un alt subiect.&
Daca guvernul federal reuseste acum, impreuna cu CDU, sa adopte aceste masuri pe tema migratiei, cred ca o sa vedem un AfD care scade dramatic, pentru ca li se ia subiectul.
Este liderul AfD din Turingia nazist? ,,Folosesc exact acelasi limbaj"
– Este AfD un partid de extrema-dreapta? Si este Bjoern Hoecke un nazist sau este un termen prea dur, care ,,inchide dezbaterea" si ii nedreptateste pe alegatori?
– As zice ca AfD-ul, ca partid federal, este cu siguranta un partid populist de dreapta. Daca e efectiv extremist sau nu, sa zic ca e discutabil, pentru ca la nivel federal, chiar daca au discursul asta foarte radical, incearca totusi sa se distanteze, cel putin discursiv, de cele mai rele lucruri pe care le-au spus colegii lor de la nivel regional.&
Dar AfD-ul din Turingia, AfD-ul din Saxonia sau tineretul AfD, filiala de tineret a partidului, acestea sunt institutii politice, sa zic, sau parti ale partidelor politice care sunt considerate extremiste de dreapta de catre SRI-ul german, de catre Serviciul pentru Protectia Constitutiei.&
Au dat in judecata institutia si au dat in judecata deciziile si au pierdut in instanta. Pentru ca pur si simplu exista prea multe dovezi, mai ales in ceea ce spun ei public.
Daca il asculti pe Hoecke, liderul AfD din Turingia, pur simplu zice niste lucruri pe care le putem gasi la fel si intr-un discurs al lui Hitler. Stiu, suna foarte radical cumva, sau suna de parca ai vrea sa inchizi discutia, doar ca nu prea ai mare dezbatere.
Hoecke a fost numit nazist de niste protestatari, i-a dat in judecata si a pierdut, instanta zicand ca exista toate semnele ca foloseste limbaj nazist. Hoecke a scris o carte, iar cei de la ZDF s-au dus la colegi ai lui Hoecke din Parlamentul Federal si i-au intrebat cine a spus urmatoarea propozitie, Hoecke sau Hitler. Si nimeni nu stia sigur, pentru ca folosesc exact acelasi limbaj. Ar fi problematic sa nu-l numesti nazist, consider eu.
Ar mai fi ceva. In Europa, partidele de extrema dreapta, fie ca vorbim initial de (Giorgia) Meloni, care a fost post-fascista, sau (Marine) Le Pen si asa mai departe, care incearca activ sa ajunga la guvernare sau sunt la guvernare, dau semne, cel putin de fatada, ca vor sa se modereze, ca vor sa caute aliante la nivel european – Meloni a negociat atata timp cu (Ursula) von der Leyen.
Deci, practic, vedem o incercare de normalizare care la AfD nu exista. AfD, cu cat creste in popularitate, cu atat devine mai radical. Ceea ce este contrar tuturor, sau impotriva trendului european, pe care il parcurg partide similare.
,,Lumea incearca sa gaseasca scuze"
– Mai exista un stigmat al celor care voteaza AfD?
Acum a inceput o dezbatere pe tema faptului ca multi tineri au votat AfD. Ceea ce inseamna ca sistemul educational a esuat. Doar ca au votat multi tineri cu AfD si in Saxonia, iar Saxonia are cel mai bun sistem educational din Germania.&
Lumea incearca sa gaseasca scuze pentru ca nu prea vor sa accepte ca se afla in situatia respectiva. Dar realitatea este ca in acest moment guvernarea federala, cel putin catre exterior, nu face o figura buna si oamenii au diverse nevoi si diverse frici pe care guvernarea nu le abordeaza sau nu le abordeaza suficient. Iar asta dupa aceea se resimte la vot.
– Unde se incadreaza in toata povestea rezultatul obtinut de Alianta Sahra Wagenknecht? De unde a luat voturi?
–& Sahra-Wagenknecht a luat voturi in Turingia, de exemplu, un pic de la toata lumea, dar marea majoritate a voturilor le-a luat de la Linke (Stanga), de la cei care dadeau actuala guvernare, fiind chiar partidul din care ea s-a rupt.
Adica se vede ca, practic, n-au generat mult mai multe voturi noi, si, intr-adevar, cum ziceam, au rupt un pic de la fiecare 1-2%, doar ca mare parte sunt sunt aceiasi votanti, care au trecut doar dintr-o barca, de la Linke, la acest partid nou populist de stanga, care este si nationalist, conservator.&
Pentru ca ideologic, partidul lui Sahra Wagenknecht este foarte ciudat. Din punct de vedere social sau economic sunt de stanga, dar in privinta subiectelor mari, migratie, razboiul din Ucraina, au o pozitie fie conservatoare – pe subiectul migratiei, vor sa inchida granitele – sau pro-rusa, avand impresia ca se poate negocia cu Putin sau ca nu s-a incercat sa se negocieze suficient cu Putin si ca acolo e, de fapt, solutia rezolvarii razboiului.
Testul alegerilor din Brandenburg. Care sunt scenariile
– Care credeti ca va fi efectul acestor rezultate la nivel politic in Germania? Spre exemplu, credeti ca se va modifica in vreun fel politica privind Ucraina?
– In ambele landuri, Turingia si Saxonia, CDU, ca sa poata sa ramana la guvernare, trebuie sa formeze o majoritate cu Sahra Wagenknecht, daca vor guvern majoritar. Pentru a face asta, Wagenknecht a spus de vreo cateva ori chiar ca trebuie sa existe o legatura intre discutiile de coalitie si o cerere de a nu stationa arme americane pe teritoriul Germaniei. Lucru care este foarte problematic, pentru ca ataca status-quo-ul securitatii Germaniei de la (Konrad) Adenauer incoace.
Evident, un land nu are nimic de spus in aceste decizii. Ce vrea ea sa faca, institutional, este sa-i ceara prim-ministrului din Saxonia sa depuna o cerere in camera superioara a Parlamentului de a aborda acest subiect. Am observat deja miscari in CDU care sa contracareze aceasta posibilitate, in sensul ca Friedrich Merz, liderul opozitiei, a cerut, cred ca pentru prima data, guvernului federal sa permita ca ucrainenii sa foloseasca armele germane pe teritoriul Rusiei.&
Lucru care, evident, lui Sahra Wagenknecht nu ii convine si atunci cred ca aici este ca o contrapondere: ,,Ne cer chestii absurde, atunci mergem si mai departe".&
Apoi, la nivel de politica federala, cred ca o sa avem niste mici schimbari, dar tine totul foarte mult si de alegerile din 22 septembrie din Brandenburg. Pentru ca in Brandenburg, actuala guvernare este condusa de SPD, iar liderul SPD din Brandenburg este un ,,inamic" al lui Scholz. A criticat multe din legile date de coalitia semafor, a fost una din piedicile coalitiei semafor in tentativa de a-si trece diverse proiecte de legi prin Camera Superioara a Parlamentului si asa mai departe.
Iar daca pana si el isi pierde functia, practic, dupa aceste alegeri, cred ca s-ar putea sa vedem pana la finalul anului fie o remaniere in guvern, fie, poate chiar, in cel mai rau caz, destramarea coalitiei.
In acelasi timp, s-ar putea sa se destrame coalitia chiar si fara asta. Sansele nu sunt mari. Pentru ca, in principiu, niciunul din partidele de coalitie nu are ceva de castigat.&
Dar inca trebuie sa-si negocieze bugetul pe anul viitor. Iar discutiile pare ca sunt intr-un anumit impas. Si atunci, daca nu reusesc sa iasa din acest impas, s-ar putea oricum sa vedem coalitia spargandu-se, dar, cum ziceam, practic, din punct de vedere electoral, nu ar fi benefic pentru nimeni din coalitie sa se intample acest lucru, asa ca cred ca o sa reuseasca sa treaca peste acest subiect cu negocierile pentru buget, dar nu stiu daca vor reusi sa treaca peste pierderea guvernarii in Brandenburg.
Comments