Unda verde pentru Centura Verde Bucuresti-Ilfov. Vot in unanimitate din partea comisiilor reunite pentru mediu si paduri din Senat

Unda verde pentru Centura Verde Bucuresti-Ilfov. Vot in unanimitate din partea comisiilor reunite pe...

Centura Verde Bucuresti-Ilfov (www.centuraverde.ro) este un proiect de sanatate publica cu o puternica componenta sociala si antipoluare, cat si de mitigare a efectelor schimbarilor climatice, parte a unei solutii sistemice ce presupune si o semnificativa componenta de mediu.

In contextul poluarii dramatice din Bucuresti si al taierilor ingrijoratoare de paduri din jurul Capitalei, peste 150 de organizatii neguvernamentale, grupuri civice si persoane publice, reunite intr-un demers APOLITIC sub umbrela Platformei Civice Impreuna pentru Centura Verde si avand sprijinul Administratiei Prezidentiale, au venit in intampinarea politicienilor si a autoritatilor cu Memorandum-ul pentru Aer Curat, Sanatate si Viitor. Documentul, in sapte puncte, contine amendamentele la noul cod silvic si care sunt menite sa protejeze padurile din Ilfov, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi Bucuresti-Ilfov, crearea de centuri verzi pentru alte orase, cat si solutii atat la poluarea din Bucuresti si judet, dar si la cea din restul tarii: https://bit.ly/3LULwPK. Printre ele se numara realizarea si adoptarea unui plan integrat al Primariei Municipiului Bucuresti si Consiliului Judetean Ilfov pentru combaterea poluarii sau includerea subiectului legat de poluarea aerului din Bucuresti si alte orase pe agenda CSAT Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.

Inaintata initial catre Parlament acum un an de zile, pe 12 aprilie 2023 sub forma unui proiect de lege, Centura Verde a avut mai intai un parcurs pozitiv, reusind sa atraga co-initiatori de la toate partidele. Pana acum, la comisiile anterioare din Camera Deputatilor, forul decizional, proiectul a obtinut de fiecare data unanimitate. De asemenea, in prealabil, proiectul a fost adoptat cu unanimitate de catre Senat si tot cu unanimitate a trecut de comisiile acestuia.

Insa blocajul de la ultima comisie, cea pentru "agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice", blocaj ce a insumat aproape jumatate din varsta pe care o are demersul, a facut ca initiativa sa fie ajunsa din urma de noul cod silvic, a carui adoptare, fiind jalon in PNRR, este estimata pentru actuala sesiune parlamentara.

Drept urmare, pe 12 aprilie 2024, la aniversarea unui an de la startul demersului, Platforma Civica Impreuna pentru Centura Verde a facut pivotul si a depus textul initial al proiectului de lege in forma unor amendamente (https://bit.ly/3VRKlpZ) la noul cod silvic, text ce a fost cocreat si agreat in forma sa finala impreuna cu Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, si adoptat astazi cu unanimitate, de catre comisiile reunite pentru mediu si pentru paduri ale Senatului.

Depuse prin deputatele Diana Buzoianu (USR) si Oana Cambera (REPER), aceste amendamente au fost asumate in calitate de autori de mai multi parlamentari: actualul ministru al mediului, Mircea Fechet (deputat PNL), fostul ministru al mediului Tanczos Barna (senator UDMR), Presedintele Senatului, Nicolae Ciuca (presedinte si senator PNL), Kelemen Hunor (presedinte si deputat UDMR), ministrul justitiei, Alina Gorghiu (vicepresedinta si senatoare PNL), Aurel Oprinoiu (presedintele Comisiei pentru mediu, senator USR), Lucian Mazilu (presedintele Comisiei pentru ape, paduri, pescuit si fond cinegetic, senator PSD), Virgil Popescu (presedintele Comisiei pentru mediu si echilibru ecologic, deputat PNL, fost ministru al energiei), Robert Cazanciuc (senator PSD, fost ministru al justitiei), Cristian Tagarlas (presedintele Comisiei juridice, senator PNL), Brian Cristian (deputat USR), Laura Moagher (senatoare PSD), Dragos Popescu (senator REPER), Sebastian Cernic (senator USR), Andrei Lupu (deputat REPER) si Adrian Giurgiu (deputat USR).

Cu unanimitate, comisiile reunite au votat astazi si pentru accesul liber in padure pentru recreere, subiect care a starnit dezbateri aprinse in spatiul public in ultima jumatate de an si pentru care platforma civica a dus o intensa activitate de advocacy.

De asemenea, comisiile reunite au votat tot cu unanimitate pentru protejarea si conservarea arborilor remarcabili din Fondul Forestier National prin noul cod silvic, dupa ce, acum doua saptamani, Platforma Civica Impreuna pentru Centura Verde a obtinut, printr-o asumare institutionala fara precedent, sustinerea oficiala a Ministerului Mediului pentru acestia. Ei sunt depozitarii unei memorii identitare care, odata pierduta, nu va mai putea fi niciodata recuperata si va crea astfel un gol imposibil de suplinit.

Printr-o petitie online care a strans deja peste 11800 de semnaturi, (https://campaniamea.declic.ro/p/ImpreunaPentruCenturaVerde), Platforma Civica Impreuna pentru Centura Verde invita cetatenii sa se alature pentru a solicita decidentilor politici si executivi masuri concrete pentru Aer Curat, Sanatate si Viitor.

In 2024, calitatea aerului si crearea de centuri verzi in zonele periurbane nu pot lipsi din programul si prioritatile niciunui partid serios si al niciunui candidat serios la alegerile ce se apropie si, in acelasi timp, nu pot lipsi din evaluarea personala pe care si-o face fiecare alegator responsabil.

,,Padurea din preajma oraselor inseamna mult mai mult decat cherestea sau valoarea lemnului in bani. Infinit mai mult. Padurea inseamna oxigen. Inseamna Viata. Padurea inseamna sanatate, inclusiv mintala. Inseamna terapie si vindecare pentru o societate din ce in ce mai alienata de pierderea conexiunii si abandonarea omului care o alcatuie. Padurea e continere. Padurea e iubire", spune Alex Gavan, fondator Platforma Civica Impreuna pentru Centura Verde.

DESPRE PLATFORMA CIVICA, AER CURAT SI CENTURA VERDE BUCURESTI-ILFOV

Platforma face iarasi apel la presedintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu si il invita (constant, inca de acum jumatate de an) sa se alature si sa semneze Memorandum-ul pentru Aer Curat, Sanatate si Viitor, PSD fiind singurul partid nesemnatar.

Semnatura liderului PSD reprezinta semnatura definitorie de care locuitorii Bucurestiului si Ilfovului mai au nevoie in acest moment pentru ca protejarea padurilor deja existente in Ilfov, piatra de temelie a viitoarei centuri verzi, sa devina realitate in urmatoarele cateva saptamani.

Anterior, memorandum-ul a fost semnat si de presedintii de partide Nicolae Ciuca (PNL), Catalin Drula (USR), Kelemen Hunor (UDMR), Dragos Pislaru si Ramona Strugariu (REPER), cat si de primarul capitalei, Nicusor Dan, si de Hubert Thuma, presedintele Consiliului Judetean Ilfov.

Initiatorii platformei civice sunt Alex Gavan, alpinist de altitudine si conservationist, si Florin Stoican, presedinte al asociatiilor Kogayon si Reteaua pentru Natura Urbana.

,,Impreuna pentru Centura Verde" este un proiect al Fundatiei Alex Gavan. Fundatia a fost creata sa manifeste in plan concret viziunea fondatorului sau conform careia ,,Universul inseamna abundenta, generozitate si altruism", prin desfasurarea de proiecte in domeniul mediului, al educatiei, al sportului, al artelor si al cauzelor sociale.

Organizatiile partenere: www.centuraverde.ro/#parteneri

Organizatiile sustinatoare: www.centuraverde.ro/sustinatori

Ambasadorii platformei: www.centuraverde.ro/#ambasadori

Bucuresti, in top 3 al celor mai poluate capitale din UE

De ani buni, Bucurestiul este in top 3 al celor mai poluate capitale din UE, inregistrand si cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau inrautatite de poluarea aerului, cu o pierdere anuala de 6,35 miliarde EUR.

Conform concluziei oficiale a unui raport din 2020 al Institutului National de Sanatate Publica, daca autoritatile si-ar indeplini tintele deja asumate pentru combaterea poluarii, locuitorii Bucurestiului ar putea avea o speranta de viata mai lunga cu patru ani.

Dupa ani si ani de atentionari, Romania este in procedura de infringement si a si fost condamnata de Curtea de Justitie a UE pentru aerul toxic din Bucuresti si multe alte orase.

In acelasi timp, ironic, padurile din jurul Bucurestiului sunt decimate in mod sistematic. Ultimele ramasite ale legendarilor codri ai Vlasiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor.

Cu 16% suprafata impadurita, Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, ,,zona cu deficit de vegetatie forestiera".

Majoritatea acestor paduri din judet sunt incadrate ca "paduri cu functii de protectie, predominant sociale". Realitatea din teren este evidenta si arata, din pacate, altceva.

Nici macar nu mai vorbim de legalitatea taierilor, ci de oportunitatea de a mai realiza aceste taieri in scop economic langa cea mai mare aglomerare urbana a Romaniei, unde traieste mai bine de 10% din populatia tarii.

Doar taierile legale au insumat anual, in ultimii 10 ani echivalentul intre 4000 si 5000 de camioane cu lemne. O cantitate semnificativa, date fiind putinele corpuri de padure ramase in judet.

Conform aplicatiei Inspectorul Padurilor, in 2022, in Ilfov au fost taiati peste jumatate de milion de arbori, mai exact 581287, in peste 700 de lucrari silvice autorizate, nemailuand in calcul si taierile ilegale.

Astfel de paduri din jurul localitatilor indeplinesc un rol social deosebit, in special cele din jurul marilor aglomerari urbane.

Prin reducerea prafului si a particulelor aflate in suspensie, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, prin diminuarea zgomotului sau prin reducerea extremelor termice, aceste paduri sunt fundamentale pentru un mediu sanatos si lupta impotriva schimbarilor climatice. In egala masura, ele sunt importante atat in alcatuirea unui peisaj armonios, cat si pentru recreere, sport, educatie sau terapie prin bai de padure. Valoarea lor pentru biodiversitate este de nepretuit.

Cu toata poluarea din oras si din cauza disparitiei ultimelor paduri din jurul sau, ramanem fara aer. Nu vom avea aer curat in Bucuresti atat timp cat, dincolo de masuri antipoluare luate in interiorul sau si de combaterea arderilor ilegale de deseuri din Ilfov, in judet nu va exista o centura verde inconjuratoare pentru capitala, asa cum se intampla in marile metropole ale lumii. Dezvoltarea orasului este strans legata de ceea ce se intampla si se va intampla in Ilfov.

Sub diverse forme, multe tari recunosc statutul si rolul special al padurilor periurbane si le acorda o protectie sporita.

Copenhagen Green Wedges (Danemarca), London Metropolitan Green Belt (Marea Britanie, unde aproape toate orasele mari au prevazute astfel de zone verzi), Melbourne's Green Wedges (Australia), San Francisco Bay Area Greenbelt (SUA) si Sao Paulo City Green Belt Biosphere Reserve (Brazilia) sunt doar cateva exemple.

Cea mai mare centura verde existenta este cea a orasului Ontario, de aproape 810000 de hectare, cuprinzand atat paduri si zone umede, cat si pasuni si terenuri agricole.

Dar poate ca cea mai inspirationala poveste este si una dintre cele mai vechi, si vine din Viena, unde acum o suta cincizeci de ani, locuitorii sai au constientizat nevoia protejarii spatiului verde. In acest moment Wiener Gruenguertel inconjoara orasul aproape total, un foarte bun exemplu pentru viitoarea Centura Verde Bucuresti-Ilfov.