Culisele Statului Paralel. Dezastrul din Moldova putea fi evitat! Baraje vechi de un secol, bombe cu...
Curtea de Conturi a aratat, in mai multe rapoarte ca o astfel de tragedie s-ar putea produce in orice moment, in mai multe locuri din tara. Inspectorii au semnalat ca nu se fac verificarile necesare, iar Administratia Nationala Apele Romane nu are suficienti specialisti.
Legislatia in vigoare prevede ca un expert tehnic sau specialist verificator de proiecte trebuie sa fie atestat de Ministerul Lucrarilor Publice, care este avizat de catre ministerul Mediului. Specialistii care merg in teren pot sa ceara administratorilor care se ocupa de aceste baraje sa le consolideze in regim de urgenta pentru a evita aceste catastrofe.
In scopul protectiei populatiei, a proprietatii si a mediului Ministerul Apelor si Protectiei Mediului poate majora categoria de importanta a unui baraj fata de cea declarata de detinator si il poate declara cu risc sporit. ,,Lista cuprinzand barajele cu risc sporit si cele cu categorie de importanta majora se aproba prin ordin al conducatorului acestei autoritati.
Apele Romane ar trebui sa verifice permanent starea fiecarui baraj si sa ia masuri pentru prevenirea dezastrelor. La nivelul bazinelor hidrografice ar fi trebuit sa existe un plan de combatere a viiturilor, iar revarsarea apelor sa fie facuta controlat. Legislatia in vigoare prevede ca Apele Romane este autoritatea competenta care avizeaza functionarea acestor baraje si este direct raspunzatoare pentru ruperea lor.
Specialistii arata ca in cazul celor doua baraje care s-au rupt, nu s-au respectat prevederile din legislatie si din regulamente. Chiar cu un an inaintea producerii dezastrului de la Galati, pe 13 septembrie 2023, Curtea de Conturi a publicat un Audit al performantei in care anunta ca ,,Managementul riscului la inundatii se confrunta cu lipsa personalului specializat".
,,Potrivit datelor analizate de auditorii publici externi, sistemul de protectie impotriva inundatiilor nu este complet functional din cauza insuficientei resurselor financiare, umane si materiale alocate. Aceasta situatie a condus in timp la o intretinere necorespunzatoare a infrastructurii pentru protectia impotriva inundatiilor, precum si la nefinalizarea unor obiective de investitii incepute in urma chiar si cu 30 de ani", specifica raportul.
Administratia Nationala Apele Romane a fost implicata in mai multe scandaluri publice privind angajarea unor oameni politici, fara experienta in domeniu. In 2021, o chelnerita a fost angajata la ABA Prut-Barlad, chiar intr-o zona lovita de inundatii acum, dupa ce a fost sustinuta politic. Specialistii din domeniu atrageau atentia ca acesti oameni vor duce la dezastre uriase pentru ca nu cunosc acest domeniu. De asemenea, doi fosti directori de de la apele romane au fosti trimisi in judecata de DNA pentru ca au incasat salarii pe care nu le meritau. Procurorii au aratat ca specialistii in domeniu au fost inlocuiti de oameni politici, fara nicio pregatire.
Gabi Musteata, inginerul care s-a opus angajarilor politice si a avut curajul sa vorbeasca despre acest flagel, a plecat si el din institutie dupa ce postul i-a fost desfiintat.
Situatia barajelor din tara este una dezastruoasa: din totalul de 2.013 care existau in Romania, mai putin de jumatate, adica doar 983, aveau autorizatie de functionare in conditii de siguranta; 221 aveau autorizatia expirata, iar 809 dintre ele nu au fost autorizate vreodata, se arata in raportul din 2021.
Raportul Curtii de Conturi arata o situatie si mai grava: dezastru in sistemele de aparare impotriva inundatiilor, tehnologie veche si de peste 100 de ani si 121 de baraje lasate in paragina. Inspectorii avertizeaza ca in cazul digurilor de aparare impotriva inundatiilor nu exista nicio autorizatie de functionare in conditii de siguranta, una dintre cauze fiind lipsa atestarii expertilor care sa evalueze starea acestora.
Curtea de Conturi a facut un bilant al inundatiilor din perioada 2014-2021: 17 oameni morti, peste 8.700 de persoane evacuate, mai mult de 36.000 de case si anexe gospodaresti inundate si 1.500 de obiective culturale afectate. Pagubele materiale s-au ridicat la 8,847 miliarde de lei, iar sumele totale acordate de Guvern din fondul de interventie sau din fondul de rezerva au depasit 3 miliarde de lei. La acestea se adauga pagube de peste 108 milioane de lei produse de inundatii in 2023.
Pana acum, bilantul provizoriu al autoritatilor arata ca cinci persoane au murit, 28 de localitati lovite de urgie in 7 judete. De asemenea, au fost afectate peste 5.400 de gospodarii si peste 15.000 de persoane.
Cristian Terhes si Viorica Dancila, noul duo de forta pe scena politica romaneasca. Dezvaluiri exclusive la Culisele Statului Paralel
Comments