Dosarul ,,Ferma Baneasa": unde a muncit Remus Truica in perioada detentiei. Milionarul a fost eliber...
Milionarul Remus Truica, condamnat in dosarul ,,Ferma Baneasa", a fost eliberat conditionat dupa executarea a doua treimi din pedeapsa de 7 ani de inchisoare, dupa ce Judecatoria Sectorului 1 a constatat ca acesta a muncit intr-o arhiva, a platit prejudiciul de 17.000 de euro retinut in sarcina lui si a dovedit ca ,,are aptitudinea de a-si asigura existenta in mod cinstit, prin munca".
Remus Truica a scapat ,,ieftin", dupa ce a executat 4 ani din pedeapsa de 7 ani de puscarie la care a fost condamnat in dosarul ,,Ferma Baneasa", o ,,afacere" de peste 145 de milioane de euro in care au fost implicati printul Paul al Romaniei, dar si oamenii de afaceri israelieni Tal Silberstein si Benyamin Steinmetz.
145 de milioane de euro lipsa, vinovatii sunt liberi
Mai exact, acuzatiile vizau infractiuni comise in perioada 2006-2013 in diferite forme de participare, in interesul obtinerii unor bunuri de o valoare deosebita, printre care Padurea Snagov si Ferma Regala Baneasa, revendicate fara drept de ,,printul Paul".
Milionarul a fost liberat conditionat inca de la primul termen de judecata, pe 3 iunie 2024, desi ar mai fi avut de stat la inchisoare pana in vara anului 2027.
La patru ani de la solutionarea dosarului ,,Ferma Baneasa", principalii vinovati pentru ,,teapa" de 145 de milioane de euro sunt liberi:
Remus Truica a executat 2/3 din pedeapsa, apoi a fost liberat
Paul al Romaniei - 3 ani si 4 luni cu executare (fugit din tara)
Tal Silberstein - 5 ani cu executare (fugit din tara)
Benyamin Steinmetz - 5 ani cu executare (fugit din tara)
Nela Ignatenko - 5 ani (fugita din tara)
Robert Rosu (avocat) - 5 ani (eliberat in urma anularii pedepsei)
Motivarea: ,,Are aptitudinea de a-si asigura in mod cinstit existenta"
Libertatea a consultat motivarea Judecatoriei Sectorului 1 (JS1) din data de 3 iulie 2024, pentru a vedea cum i-a convins Remus Truica pe magistrati sa-l elibereze inca de la prima infatisare in fata instantei:
,,Prima conditie ceruta de dispozitia din art. 59 alin.1 C. pen. din 1969 priveste raportul dintre durata pedepsei ce se executa si timpul executat in stare de detinere, in sensul ca pentru a se obtine liberarea conditionata, condamnatul sa fi executat o parte din pedeapsa.
Instanta constata, din actele existente la dosar, ca petentul a executat doua treimi din durata pedepsei de 7 ani de inchisoare la care a fost condamnat, asa cum este prevazut de lege. Petentul a executat (...) un numar total de 1.707 zile, dintre care 1.282 de zile efectiv executate, la care se adauga 196 de zile arest preventiv/arest la domiciliu, 229 de zile considerate ca executate urmare a muncii prestate.
& A doua conditie ceruta pentru acordarea liberarii conditionate priveste felul de a se comporta al condamnatului in indeplinirea obligatiei de a presta o munca utila (art. 59, alin.1 C.pen. anterior). Aceasta comportare isi afla exprimarea in staruinta in munca si disciplina manifestate de condamnat in timpul executarii pedepsei. Faptul ca cel condamnat este staruitor in munca si disciplinat dovedeste ca el are aptitudinea de a-si asigura existenta in mod cinstit, prin munca.
Instanta retine ca petentul condamnat a muncit avand considerate ca executate 229 de zile executand pedeapsa in regim deschis. Instanta retine ca persoana condamnata a manifestat interes pentru participarea la activitati lucrative, fiind selectionat sa munceasca atat in interiorul locului de detinere, cat si in exterior, pentru beneficiari externi, pe o perioada de 41 de luni. In prezent, desfasoara activitati lucrative in exteriorul penitenciarului la <
A treia conditie, dovezile temeinice de indreptare, prevazuta de dispozitia din alin. 1 al art. 59 C.pen. din 1969, pentru acordarea liberarii conditionate priveste, de asemenea, comportarea condamnatului in timpul executarii pedepsei inchisorii, dar sub aspectul redresarii lui morale. (...)
Astfel, cu privire la infractiunea comisa si urmarile acesteia, instanta constata ca (Truica Remus - n.r.), aflat la prima analiza a situatiei sale juridice in cadrul Comisiei pentru liberare conditionata a penitenciarului, a fost condamnat pentru savarsirea unor infractiuni de coruptie, gravitatea acestora reflectandu-se in cuantumul pedepsei aplicate, contrar sustinerilor reprezentantului Ministerului Public.
Cu referire la comportamentul condamnatului pe intreaga durata a executarii pedepsei, instanta constata ca a avut constant o conduita adecvata, a manifestat interes pentru participarea la activitati de reintegrare si la activitati lucrative.&
Potrivit caracterizarii atasate la dosar se retine ca, urmare a modului de indeplinire a sarcinilor primite la punctele de lucru, dar si in cadrul activitatilor de reintegrare sociala, a fost recompensat de 21 de ori, astfel: de 8 ori cu suplimentarea dreptului la pachet si sau vizita, o data atat cu suplimentarea numarului convorbirilor telefonice si de 12 ori cu permisiunea iesirii din penitenciar (progresiv de la 24 de ore la 8 zile).
A participat in mod activ la programele educationale, la programele sociale si la programele psihologice, la care a fost inclus in baza recomandarilor din planul individualizat.
Daca legea penala mai favorabila este reprezentata de Codul Penal din 1969, care nu prevede obligativitatea achitarii obligatiilor civile stabilite prin hotararea de condamnare, instanta retine plata in integralitate a prejudiciului cauzat prin infractiunile la care a fost condamnat, dar si a cheltuielilor de judecata.
Avand in vedere argumentele expuse in cele ce preced (...) instanta constata ca petentul condamnat (Truica Remus - n.r.) s-a adaptat la mediul penitenciar, intelegand sa se conformeze regulilor si rigorilor detentiei, dand dovezi de indreptare, iar cu privire la reintegrarea sociala, instanta are certitudinea, vazand sustinerea de care s-a bucurat din partea familiei pe toata perioada detentiei si participarea intensa a acestuia la programele educationale, sociale si psihologice, ca acest lucru nu va reprezenta pentru condamnat nicio problema pentru viitor.
Fata de considerentele expuse, instanta apreciaza ca scopul pedepsei aplicate condamnatului poate fi atins si fara executarea restului de pedeapsa prin privare de libertate si, in consecinta, va admite propunerea de liberare conditionata formulata de Comisia privind acordarea liberarii conditionate din cadrul Penitenciarului Bucuresti-Jilava privind pe condamnatul (Truica Remus - n.r.) din executarea pedepsei de 7 ani de inchisoare", se arata in Hotararea nr. 1816/2024 a Judecatoriei Sectorului 1.
In fapt, prin decizia de condamnare, Remus Truica a fost obligat sa plateasca in solidar cu alti inculpati doar suma de 17.829 de euro cu titlul de despagubiri catre Romsilva.
Partea consistenta a prejudiciului, in cuantum de 1.019.285 de euro, a cazut in sarcina ,,printului" Paul al Romaniei si a Nelei Ignatenko, alaturi de Apostol Musat (decedat) si de alti cinci inculpati.
,,Dispune restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunilor, in sensul reintegrarii terenului in suprafata de 170.924,975 mp (...) in proprietatea publica a statului, urmand ca partea civila, in calitate de reprezentant al statului roman, sa intreprinda toate demersurile necesare in acest sens", arata Inalta Curte in decizia definitiva de condamnare.
Condamnarile modeste ale Inaltei Curti in dosarul ,,Ferma Baneasa"
Pe data de 17 decembrie 2020, milionarul Remus Truica s-a ales cu o pedeapsa de 7 ani cu executare, Paul al Romaniei cu 3 ani si 4 luni cu executare, iar oamenii de afaceri israelieni Tal Silberstein si Benyamin Steinmetz au fost condamnati si ei la cate 5 ani de inchisoare cu executare.
Intre cei condamnati se afla si avocatul Robert Rosu, care a primit o pedeapsa in apel de 5 ani de inchisoare, apoi a fost achitat intr-o cale extraordinara de atac, pe data de 5 ianuarie 2022.
Paul Philippe al Romaniei a cumparat influenta pe care Truica o avea asupra diferitilor functionari de la institutiile publice care detineau cele doua proprietati, au retinut procurorii DNA.
Pe de alta parte, Truica a prezentat ,,afacerea" unor persoane potente din punct de vedere financiar, cu care s-a asociat, pentru a se implica in demersurile infractionale, singura cale in obtinerea bunurilor imobile pe care Paul Philippe al Romaniei le revendica in mod nelegal.
La acest grup au aderat si alte persoane, printre care si jurnalistul Dan Andronic.
,,Inculpatul al Romaniei Paul Philippe i-a promis inculpatului Truica Remus si asociatilor acestuia din grupul infractional o cota-parte importanta, intre 50% si 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendica in Romania, iar ulterior le-a transferat acestora bunurile pe masura obtinerii lor, prin contracte fictive de vanzare-cumparare cu Reciplia SRL.
Aceasta, pentru ca ei sa intervina pe langa functionari publici implicati in procedurile de retrocedare, prin influenta avuta in mod direct (...) si indirect, prin intermediul relatiilor pe care le au in lumea politica, in justitie, la cel mai inalt nivel si presa (relatii de prietenie/ afaceri cu membri ai guvernului, parlamentari, functionari, autoritati publice, cu persoane cu influenta in presa, relatii la ICCJ, contractarea serviciilor unei firme de avocatura de top), astfel incat acestia, in mod nelegal, sa determine obtinerea pe nedrept a bunurilor revendicate de al Romaniei Paul Philippe", preciza DNA.
Cum au reusit Truica si oamenii lui sa dea un tun de 145 de milioane de euro
Printul Paul, Remus Truica si ceilalti membri a grupului au ascuns ulterior natura ilicita a intelegerii, prin incheierea, la data de 1 noiembrie 2006, a unui contract de cesiune cu privire la bunurile aflate in proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietatii. Contractul a fost incheiat intre printul Paul si SC Reciplia SRL, reprezentata de Remus Truica.
,,In concret, acest contract redactat de Rosu Robert prevede ca al Romaniei Paul Philippe, in calitate de cedent, transmite/cesioneaza fara nicio rezerva, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente si viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate si identificate in contract (intre care si Ferma Baneasa cu un teren in suprafata de 28,63 ha, si Padurea Snagov cu teren forestier de circa 30 ha). Reciplia SRL se obliga sa plateasca in anumite conditii o suma de bani si sa asigure sprijin si asistenta in legatura cu bunurile aflate in proceduri administrative sau judiciare de restituire", mai sustin procurorii.
Ulterior, ca urmare a contractului de cesiune, printul Paul a semnat alte inscrisuri si contracte, prin care s-a urmarit ascunderea provenientei ilicite a unor bunuri ce urmau sa fie retrocedate.
Este vorba, printre altele, de actul aditional incheiat pe 20 martie 2007, ce viza 12 bunuri imobile, intre care si Palatul Peles, cel din 4 aprilie 2007 ce viza bunurile imobile care compun domeniul regal Balcic, cel din 4 octombrie 2007 ce viza 11 bunuri imobile, terenuri agricole, forestiere, precum si cladiri in Sinaia si Bucuresti.
Dupa dobandirea bunurilor Padurea Snagov si Ferma Baneasa, acestea au fost transferate de printul Paul, prin contracte de vanzare-cumparare, catre Reciplia SRL, la preturi mult subevaluate, disimulandu-se natura ilicita a provenientei, iar societatea respectiva a vandut mai departe altor persoane, fara a incasa vreo suma de bani.
Potrivit procurorilor, prin activitatea infractionala desfasurata s-a reusit retrocedarea abuziva a Padurii Snagov (cauzandu-se un prejudiciu in dauna statului roman de 9.523.769 de euro), precum si a Fermei regale Baneasa (cu un prejudiciu in dauna statului roman de 135.874.800 de euro).
Ambele sume, totalizand 145.398.569 de euro, reprezinta si un folos necuvenit pentru printul Paul, Remus Truica si asociatii acestuia in grupul infractional.
Comments