Scandal Schengen. Germania a reintrodus controlul la vama. Ce alte state au adoptat aceasta masura
De luni, controale de politie mobile si stationare vor fi in vigoare la granitele cu Franta, Luxemburg, Olanda, Belgia si Danemarca, pe langa cele instituite deja la frontierele cu Polonia, Cehia, Austria si Elvetia.
In principiu, astfel de controale la frontierele interne sunt interzise in spatiul Schengen, dar in cazul unor amenintari la adresa ordinii sau securitatii publice, ele pot fi introduse pe o perioada de sase luni, cu o prelungire totala care nu depaseste doi ani.
Masura aplicata de luni ii ingrijoreaza pe primarii din regiunile de frontiera, precum orasele Kehl si Strasbourg, legate de o parte si de alta a Rinului prin ,,Podul Europei". Primarii au cerut ca aceste controale ,,sa nu impiedice si sa nu restranga mobilitatea, coabitarea si viata" locuitorilor.
Actionand pe peroanele tramvaiului transfrontalier dintre cele doua orase, politia germana a promis ,,controale inteligente, nu sistematice, ci aleatorii", potrivit lui Daniel Rosin, un purtator de cuvant. ,,Nu vrem sa perturbam traficul de cele doua parti", a spus el.
In extremitatea estica a tarii, pe axa rutiera care leaga Germania de Polonia, un mic grup de manifestanti afisa, nu departe de punctul de control de la Frankfurt pe Oder, pancarte pe care scria ,,Viitorul nu este inchiderea" sau ,,Lumi deschise, spirit deschis, frontiere deschise".
Comisia Europeana a reamintit ca masuri de acest fel ,,trebuie sa ramana strict exceptionale", si a pledat ca ele sa fie ,,proportionale".
Berlinul a invocat necesitatea ,,protejarii securitatii interne impotriva amenintarilor actuale ale terorismului islamist si criminalitatii transfrontaliere".
In ultimele saptamani, Germania a fost lovita de o serie de atacuri islamiste comise de straini, dintre care cel mai grav a fost un atac cu cutitul la Solingen, comis de un sirian si revendicat de gruparea jihadista Statul Islamic.
Scandalul Schengen. Pe cine vor controla vamesii germani la granite
De atunci, guvernul cancelarului Olaf Scholz a inasprit masurile impotriva imigratiei ilegale, intr-un context electoral dificil pentru el, cu o ascensiune puternica a extremei drepte in scrutinele regionale din Turingia si Saxonia la inceputul lui septembrie.
Un al treilea scrutin va avea loc la sfarsitul acestei saptamani in landul Brandenburg, de frontiera cu Polonia.
Germania a dus ani de zile o politica de azil deschisa, primind peste un milion de refugiati, mai ales sirieni, in 2015-2016, si peste un milion de ucraineni dupa declansarea invaziei ruse in 2022.
Dar, sub presiunea politicii interne, Berlinul da acum inapoi.
,,Nicio tara din lume nu poate primi nelimitat refugiati", a justificat ministrul de interne Nancy Faeser, chiar daca numarul total al cererilor de azil in primele opt luni (160.000) a scazut cu 21,7% pe un an.
,,@Bundeskanzler Scholz, bine ai venit in club!", a lansat pe reteaua X prim-ministrul ungar Viktor Orban, principalul promotor de mai multi ani in UE al unei linii dure fata de migranti.
In Olanda, de asemenea, guvernul a prezentat foarte recent planuri de restrictii drastice in materie de azil. Coalitia la putere, care include Partidul pentru Libertate (PVV), de extrema dreapta, vrea sa inceapa astfel un proces de derogare de la anumite reguli europene in materie.
In Austria, ministrul de interne a prevenit deja ca tara sa ,,nu va accepta persoanele respinse de Germania".
Grecia, tara aflata in prima linie a migratiei, a apreciat ca ,,raspunsul nu poate fi desfiintarea unilaterala a Schengen si pasarea mingii catre tarile care au frontiere cu exteriorul UE".
La randul sau, Varsovia a vorbit despre o masura ,,inacceptabila".
Si lucratorii transfrontalieri se tem de obstacolele in calea liberei treceri. SSW, partidul minoritatii daneze din Schleswig-Holstein, land german la frontiera cu Danemarca, a criticat o masura 'de actionism pur', cu efecte dezastruoase pentru cei in jur de 12.800 de lucratori care trec in fiecare zi frontiera.
Comments